O știre de la RFI din această dimineață ne anunță că prim-ministrul României, Veorica-veațea-mea, ține morțiș să-l nominalizeze pe Dan Nica pentru un portofoliu în echipa Ursulei van den Leyen, deși el fusese refuzat anterior. Știrea menționa faptul că vor fi înaintate două propuneri: Dan Nica, prima opțiune, și Gabriela Ciot, ca rezervă. În alte știri disponibile online (aici și aici), se vorbește despre faptul că ieri, în timpul CEX-ului Partidului Social Democrat, tovărașa Veorica și cu Dan Nica au ieșit din ședință ca să vorbească (cu ajutorul/prin intermediul unui translator) cu însăși Ursula. Noua șefă a Comisiei Europene le-ar fi cerut să nominalizeze o femeie, fiind interesată să mențină echilibru de gen în cadrul Colegiului.
După dezastrul de la comisia JURI, în care Rovana Plumb a fost respinsă printr-un vot dur (12 împotrivă și doar 7 pentru), Guvernul României avea un singur lucru de făcut, și anume să vină cu numele unui om cu experiență în Afaceri europene și cu greutate prin prisma pozițiilor pe care le-a ocupat anterior. De preferat, femeie. Însă, așa cum ne-a obișnuit deja, tovărașa de la Palatul Victoria a ieșit la declarații acuzând direct instituțiile europene că umblă cu dubla măsură și că decizia de a o elimina pe Rovana a fost una exclusiv politică. Acesta a fost al doilea pas greșit, după nominalizarea unui om cu probleme serioase de integritate (vezi Dosarul Belina și declarația de avere), și anume antagonizarea celor cu care România are tot interesul să lucreze în perioada următoare.
Au fost voci de la Bruxelles care au comentat negativ pe marginea candidaturii Rovanei Plumb și care nu au acceptat bătaia de joc trimisă de la București. Aceleași voci s-au exprimat și ulterior, când au ținut să arate că nu vor accepta candidaturi la plesneală. Ai noștri au văzut aceste declarații drept o dovadă în plus că există un discurs duplicitar în rândul reprezentanților europeni. Candidații cu probleme ai marilor contributori europeni nu au fost tratați similar, primind un cec în alb din partea comisiei JURI.
În timpul ăsta, pe malul Dâmboviței, conducerea PSD-ului căuta modalități prin care să penetreze interesele comunitare cu personaje cel puțin dubioase. Dan Nica, cercetat în celebrul Dosar Microsoft, recunoscut la Parlamentul European drept un critic vehement al Uniunii Europene, a fost reintrodus pe lista de nominalizări și s-a încercat impunerea lui cu forța. Practic, România insista cu un candidat contrar așteptărilor. Introducerea Gabrielei Ciot pe lista scurtă, ca rezervă, nu schimbă cu nimic faptul că PSD-ul a făcut un al treilea pas greșit prin care întărește credința europenilor că România (nu numai cei care îi conduc destinul) nu este o țară de oameni serioși, profesioniști în angajamentele lor politice și de altă natură.
După unele comentarii făcute de oameni care o cunosc pe Gabriela Ciot, nici aceasta nu este material pentru Comisia Europeană. O avea ea două doctorate, dar se spune că nu este capabilă să vorbească liber, fără foi în față. În al doilea rând, este considerată o apropiată a lui Orlando-Chiparosu’ Teodorovici, care a și adus-o secretar de stat în 2018. Un al cunoscut menționa pe Facebook faptul că așa-zisa carieră academică a Doamnei Ciot a înflorit odată cu asocierea ei cu PSD (prin intermediul lui Vasile Pușcaș, pe care l-a secondat la Catedra de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai), deși studiile ei inițiale sunt în Științele Educației.
Lipsa asta de seriozitate s-a tot văzut din ianuarie 2017 și până astăzi. Cel mai bun exemplu este mult anunțata mutare a Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalem, subiect care nu s-a finalizat nici până astăzi. Sau mizeriile pe care coaliția de guvernare PSD-ALDE le-a făcut în materie de justiției și stat de drept, încălcând protocoalele diplomatice pentru a se sustrage de la obligațiile care ne revin în urma aderării la UE (*a se vedea discuția despre statutul recomandărilor din rapoartele MCV, ale Comisiei de la Veneția sau din cele ale GRECO (CoE)). Cine să ne mai bage în seamă la Bruxelles, Strasbourg sau în capitalele europene dacă noi punem în fruntea țării niște incompetenți care nu sunt capabili să vorbească corect gramatical în limba română, ce să mai zic de limbi străine sau specilizări pe domenii relevante?!
Un al pas înspre decredibilizarea României a fost făcut odată cu agresiva campanie de denigrare a Laurei Codruța Kovesi în cursa pentru fotoliul de procuror-șef european. Cu toții am înțeles că miza era foarte mare pentru mulți membri ai PSD, dar atacurile îndreptate împotriva unui cetățean român care candida pentru un post european a părut extrem de stranie pentru cei nefamiliarizați cu politichia dâmbovițeană. Era de neconceput pentru un francez cu care discutam la începutul acestui an ca un stat să își atace propriul cetățean în felul acesta (plătind articole prin ziarele de business din străinătate sau stârnind campanii de ură pe Facebook).
Al cincilea pas înspre desăvârșirea decredibilizării României ține mai degrabă de ceea ce fac membrii PSD zi de zi. Toate acele minciuni spuse cu o nonșalanță uimitoare, toate acele contorsionări ale adevărului și ale judecăți pentru a justifica cele mai aberante lucruri ori toate acele reacții publice față de cei care îi critică sunt tot atâtea dovezi ale faptului că PSD a devenit foarte toxic pentru cetățenii acestei țări și chiar pentru țară. Mă uitam cum Fifor minte cu nerușinare, acuzându-l pe Iohannis pentru uciderea unei fetițe de 11 ani din Dâmbovița. Problema PSD-istului era că Președintele nu l-a numit ministru de Interne pe el și, vezi Doamne, din cauza asta s-a întâmplat acea odioasă crimă. La fel se comportă acești ipochimeni și în Parlamentul European sau la Comisie. Oare avem memoria atât de scurtă încât să uităm nenumăratele solicitări de clarificări pe care Comisia le-a cerut pe diverse axe de finanțare cu fonduri europene?!
Din păcate, cei aproape trei ani care au trecut de când PSD și ALDE s-au instalat confortabil la conducerea țării sunt o totală irosire a timpului și oportunităților care au trecut prin fața României. Investitorii străini sunt reticenți în a veni aici, iar proiectele noi de greenfield pot fi numărate pe degete. Am revenit la o economie bazată pe consum, iar schimbările la nivel de politici publice au bulversat cu totul jucătorii din România. 2020 nu anunță vreo schimbare în bine, PSD-ul rămând în preferințele unei mari mase de cetățeni.