In ultimii 13 ani am reusit sa cunosc invatamantul superior din toate directiile si sa-mi formez opinii bine consolidate despre esecurile si rezultatele pozitive inregistrate in mai toate centrele universitare. Insa astazi vreau sa lansez un motiv pentru care eu cred ca se duce dracului invatamantul superior romanesc. Este un motiv simplu si foarte usor de inlaturat … daca ar exista vointa la nivelul administrativ al universitatilor si facultatilor ori daca ar exista rectori si decani cu pregatire manageriala.
Motivul este lipsa consecventei in aplicarea regulilor existente. Fie ca vorbim despre prezenta la activitatile academice atat de partea profesorilor, cat si (sau mai ales) de partea studentilor, fie ca ne referim la modul cum sunt evaluate tezele de doctorat, candidaturile celor care doresc sa ocupe un post didactic sau de cercetare, lucrarile stiintifice si proiectele de cercetare, consecventa aplicarii regulilor ar trebui sa fie ordinea de zi, si nu exceptiile. Din pacate, tot mai multi impostori ajung sa populeze mediul academic, sa ocupe pozitii si functii, sa obtina diplome de licenta ori masterat, sa publice si sa-si exprime punctele de vedere drept adevaruri stiintifice. Si totul ca urmare a unor “exceptii”.
Acest motiv poate parea unora, poate chiar multora, ca tinand de o exigenta demodata sau cel putin neadecvata “noilor vremuri”. Iar eu ma intreb ce este rau in a fi exigent cu propria ta ograda, i.e., facultatea/universitatea pe care o pastoresti. Altora, exigenta in genere li s-ar putea parea o adevarata sinucidere: cum sa se tina de propriile reguli? doar regulile sunt facute ca sa fie incalcate. Si asta pentru ca functioneaza conform (pseudo)-principiul: daca sunt prea exigent, daca cer prezenta de 90% la seminar sau impun reguli stricte pentru activitatea la curs, atunci nu mai vin studentii la facultatea mea si, ca atare, voi fi nevoit sa pun lantul pe usa. Eh, uite ca o astfel de gandire incepe sa fie pierzatoare si in Romania. Publicul tinta al universitatilor incepe sa se cizeleze, sa nu mai fie interesat de o simpla hartie pe post de diploma, ci de rezultatele scolare (asta si pentru ca a fost introdus suplimentul de diploma iar multe companii cer si acest document in procesul de recrutare).
Motivul invocat de mine este vinovat si de faptul ca multi specialisti ajung sa nu-si mai doreasca sa se intoarca in mediul academic romanesc. Prea multe exceptii sunt luate in seama atunci cand se finanteaza un proiect sau este sustinuta participarea cuiva la o conferinta internationala. Prea multe exceptii sunt invocate atunci cand un cadru didactic sau cercetator este dovedit ca fiind impostor. Prea multe exceptii sunt aruncate in joc de fiecare data cand vine vorba despre un angajament real pentru a schimba cultura organizationala a unei universitati: orgoliile “corifeiilor”, facultatea X este fondatoare, persoana P a ocupat un fotoliu de ministru sau de ambasador etc.
Din postura mea de student chiulangiu, pledez vinovat la capitolul prezenta si voi fi subiectiv in exprimarea opiniei de mai jos. Cred insa ca lipsa prezentei la cursuri poate fi suplinita, macar partial, printr-o mai buna comunicare intre profesori si studenti, printr-o mai mare deschidere a ambelor parti si prin atragerea si implicarea studentilor in tot soiul de proiecte care sa presupuna munca si efort, dar sa ofere si o oarecare flexibilitate. Iar cand spun asta ma gandesc in primul rand ca e posibil sa nu fie intotdeauna reavointa studentilor (desi poate din spatele catedrei asa pare), cat necesitatea de a avea un job full time, de exemplu. Intre subzistenta si facultate, alegerea e dificil de facut.
Eu nu sunt impotriva studentilor. Dimpotriva, cred ca ei au luat metehnele unora dintre profesorii pe care ii intalnesc de-a lungul celor trei ani de facultate. Primii care trebuie sa respecte regulile sunt chiar profesorii, nu studentii. Mi se pare aiurea sa-i ceri unui student sa vina la 90% din seminarii cand tu absentezi la 4 cursuri. Poti sa recuperezi, dar si asa nu este in regula daca tu nu anunti de la inceputul anului universitar ca anumite cursuri vor fi recuperate in perioada x-y. Oamenii rationali (caci nu toti oamenii sunt rationali – cel putin nu in Romania), in mod natural, vor sa vada consecventa, cauta respect, cauta “mai bine”. Daca tu, in calitate de profesor universitar, ii tratez pe dos, atunci nu ai cum sa le sa vina la curs. Daca tu te duci cu un curs de 2 bani, atunci si ei vor prefera sa faca altceva decat sa asiste la bla-bla-urile tale. Cum spune un coleg, fiecare institutie (eu as spune organizatie, in cazul de fata) tinde sa-si selectezi oameni nu propriul sau profil.