Peste 1000 de companii eliminate de pe lista Global Compact

Coordonatorii initiativei Global Compact au anuntat astazi ca incepand cu 2008 au fost nevoiti sa elimine peste 1000 de companii din intreaga lume de pe lista celor care respecta principiile GC. Aceasta “delistare” s-a facut in concordanta cu Politica privind Comunicarea Progresului (COP Policy) privind implementarea principiilor Global Compact la nivelul organizatiilor respective.

Printre companiile din Romania “delistate” se numara GlaxoSmithKline Romania, HVB Bank Romania, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, S.C. ABC Plus Media S.A., SIVECO Romania, Unilever South Central Europe, ASA Holding SA, precum si Televiziunea Publica Romana. Asta dovedeste ca lauda din gura targului nu prea are legatura cu realitatea. Pe de alta parte, aceasta “delistare” a companiilor amintite, ca si in cazul celorlalte, indica faptul ca managementul eticii in organizatii este perceput in continuare drept optional.

A se vedea si:


Ethics Management. A Working Bibliography

I am publishing here some bibliographical notes that may be useful to those interested in Ethics Management (where EM stands for the ‘management of ethics (in organizations)’ and not for ‘management ethics’ or ‘managerial ethics’, which is ethics for the management of organizations). Contrary to my general method, this reference list will be chronologically arranged. I believe this way we can observe any development step taken in the history of ‘Ethics Management’.

One more thing: my intention is not to provide a comprehensive account of the Ethics Management literature. All entries reflect my own perspective over this phenomenon.

Last update: OCT 7, 2009.

  • PETRICK, Joseph A. & John F. Quinn — Management Ethics. Integrity at Work; Sage Publications, London, 1997.
  • MURRAY, D. — Ethics in Organizations; Coopers & Lybrand, London, 1997.
  • KAPTEIN, Muel — Ethics Management. Auditing and Developing the Ethical Content of Organizations; Kluwer, Dordrecht, 1998.
  • PARKER, Martin (ed.) — Ethics & Organizations; Sage Publications, ???, 1998.
  • TREVIÑO, Linda Klebe & Gary Richard Weaver — Managing Ethics in Business Organizations: Social Scientific Perspectives; Stanford Business Books, ???, 2003.
  • NEEF, Dale — Managing Corporate Reputation & Risk. A Strategic Approach using Knowledge Management; Elsevier, Amsterdam, 2003.
  • McDANIEL, Charlotte — Organizational Ethics. Research and Ethical Environments; Ashgate, Hampshire, 2004.
  • TREVIÑO, Linda K. & Katherine A. Nelson — Managing Business Ethics. Straight Talk about How to Do It Right; John Wiley & Sons, Hoboken, 2007.
  • MENZEL, Donald C. — Ethics Management for Public Administrators. Building Organizations of Integrity; M.E. Sharpe, Armonk (NY), 2007.
  • COLLINS, Denis — Essentials of Business Ethics. Creating an Organization of High Integrity and Superior Performance; John Wiley & Sons, Hoboken, 2009.
  • MURESAN, Valentin — Managementul eticii in organizatii; University of Bucharest Press, Bucharest, 2009.

Recomandarile mele 01/2009

Implicarea mea in proiectul “Economia bazata pe cunoastere” (abrev. EBC) al Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationala m-a adus mai aproape de micii intreprinzatori din comunitatile rurale romanesti. Am avut de-a face cu oameni care si-au dorit sa-si imbunatateasca atat conditia financiara, cat si sa ridice nivelul comunitatilor din care provin sau in care au fost ‘adoptati’; iar cei mai multi au si reusit. Fiindca apreciez eforturile lor si fiindca o recomandare valoreaza de zece ori mai mult decat un anunt, ii voi promova pe cei pe care ii consider ca merita chiar pe acest blog. Ca atare, incep cu cei care mi-au atras atentia la ultimele trei seminarii organizate in cadrul proiectului EBC:

Cabana Motilor (Marisel, Cluj)
Pensiunea "Cabana Motilor" (Marisel, Cluj)

Pensiunea "Casa de pe deal" (Saschiz, Mures)
Pensiunea "Casa de pe deal" (Saschiz, Mures)
Pensiunea "Violeta" (Saschiz, Mures)
Pensiunea "Violeta" (Saschiz, Mures)
Artizanat Opait SRL
Artizanat Opait SRL

Si pentru ca orgoliul detractorilor mei sa fie suficient de gadilat, o poza cu mine insumi — caci, nu-i asa, narcisismul e in floare?! — de la seminarul “IT-Finantare-Profitabilitate” organizat la Tirgu Mures pe 1 si 2 octombrie (evenimentul la care au fost prezenti proprietarii afacerilor de mai sus).

Cristian Ducu - Seminarul "IT-Finantare-Profitabilitate, Tirgu Mures, 1-2 oct 2009
Cristian Ducu - Seminarul "IT-Finantare-Profitabilitate, Tirgu Mures, 1-2 oct 2009

Bucharest Conference in Applied Ethics ’09


“Ethics Committees and Other Ethical Tools”
Faculty of Philosophy, University of Bucharest
October 30-31, 2009

We are delighted to invite you at the 2nd edition of the BUCHAREST CONFERENCE IN APPLIED ETHICS, 2009. The event will be hosted by the Faculty of Bucharest, University of Bucharest, during October 30-31, 2009.

The BCAE has been developed as a debate platform, where theorists and practicians meet together and discuss the most important topics in the fields of Applied Ethics. The main aim of these conferences is the advancement of significant solutions for the real world.

This year topic, “Ethics Committees and Other Ethical Tools”, reflects the growing interest in institutionalizing ethics. And though there has been some discussions on the role of ethics committees or on the function of some other ethical tools (especially, ethics training and social audit) — mainly in the form of academic papers –, we consider that the debate is insufficient and too localized. In practice, the theoretical developments are rarely taken into consideration (e.g., in Southern and Eastern Europe, ethics committees function as ‘intuitive’ bodies, where decision is influenced more by its members’ biases, while the Northern European pattern depends heavily on procedures).

Our aim is to bring into light those aspects that can make the ethics tools really work. The ethics committees and the codes of ethics are not individual tools; so we hope to see them working together in integrated ethics (and compliance) frameworks or management systems.

The conference organizers are looking for papers that consider either the integrative model or individual tools. The later approach may discuss topics such as:
• the ethics committees and their role in developing effective policies; • codes of ethics: typology, role, structure;
• ethics (and compliance) trainings;
• ethics audit, social audit, CSR reporting;
• ethics (and compliance) policies;
• awareness programs;
• other ethical tools.
Early submissions are highly encouraged. This way, the prospective participants may receive the acceptance letters faster.

Prospective participants must send final papers to the conference
organizers by September 28, 2009 (extended deadline). All papers will circulate before conference and will be temporarily published on the official website.
After the conference, the papers will be published in the BCAE

Official language is English, but there will be a Romanian speaking panel.

All papers must observe the editorial guidelines and must be prepared for blind-review (one Word file containing the title, author’s name, and an English 200-words abstract + a separate Word file containing the title, the abstract and the paper).

There is no participation fee.

For general inquiries, all correspondence should be sent to bcae
Please, forward this CFP to anyone you think might be interested in attending BCAE ’09.

Drd. Cristian Ducu
Smart Solutions & Support, Romania

Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Cristian Ducu (BCAE Chief-Coordinator) and Alexandra Bulboaca (Conference Assistant) making the last adjustments
Cristian Ducu (BCAE Chief-Coordinator) and Alexandra Bulboaca (Conference Assistant) making the last adjustments
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Camelia Crisan (SNSPA, Bucharest/Romania)
Camelia Crisan (SNSPA, Bucharest/Romania)
Ion Copoeru (Babes-Bolyai University, Cluj-Napoca/Romania)
Ion Copoeru (Babes-Bolyai University, Cluj-Napoca/Romania)
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"
Bucharest Conference in Applied Ethics '08: "Ethics Management, Corporate Strategy, and Sustainable Development"

Consultanta de CSR in Romania: de cine sa te feresti

De vreo circa trei ani exista pe piata romaneasca de consultanta cativa indivizi si individe care pretind cu surle si trambite ca pot oferi servicii de consultanta de CSR si/sau etica in afaceri. Nu am sa le dau numele ca nu cumva sa iasa in felul acesta si mai in fata, dar am sa incep sa le dovedesc incompetenta/neprofesionalismul in speranta ca reprezentantii acelor companii care sunt interesate de astfel de servicii si care citesc intamplator acest blog se vor feri de ei. Demersul meu poate fi asemuit unui exercitiu de purificare, de eliminare a acelor elemente rele care afecteaza “sanatatea” unei profesii.

De exemplu, exista un astfel de individ care a publicat destul de mult pe CSR in Romania si care, cica, este consultant international. Intrebarea mea este cum de poate un astfel de “consultant international” sa nu stie cum arata un principiu moral sau o regula morala. “Guvernare corporativa” nu este un principiu moral si nici o regula morala, ci o sintagma care desemneaza fie un domeniu de investigatie (care se studiaza in universitati), fie un complex de procese, politici si practici care se refera la modul cum este condusa o companie.

O regula morala (cele pe care le gasim cu precadere intr-un cod de etica/de conduita) reprezinta o norma de comportament menita sa ghideze actiunile indivizilor dintr-o comunitate (in cazul nostru, din comunitatea pe care o formeaza membrii companiei X). Iar unei reguli morale ii poate fi atasata sau nu o sanctiune. Particularizat la contextul unei companii, o regula morala ar putea sa sune astfel: “In toate activitatile pe care le desfasoara in cadrul companiei si in afara ei, angajatii X nu vor oferi, promite, da sau primi mita.”

Spre deosebire de o regula morala, un principiu nu este restrictionat la un context, ci din el derivam o regula morala. Principiile morale exprima valori ce circumscriu sfera moralitatii, si, dupa cum spune V. Muresan, ele sunt repere euristice si nu simple prescriptii de comportament. Exemple de principii morale gasim in Carta Drepturilor Omului sau in fostul Proiect de Tratat privind Constitutia Uniunii Europene (e.g., principiul demnitatii umane, principiul autonomiei, principiul precautiei, principiul binefacerii). Pe langa acestea, exista si principii secundare (nu in sensul millian, de secondary moral principles, adica reguli morale), pe care le restrangem la sfere mai mici ale moralitatii actiunilor umane (e.g., principiul consimtamantului informat). Daca ar fi sa bagam sub un principiu regula amintita anterior, atunci am putea spune ca principiul invocat este un principiu moral secundar, si anume cel al “corectitudinii in afaceri”.

Acelasi lucru poate fi spus si despre “responsabilitatea sociala si managementul orientat catre grupurile cointeresate”, despre “civismul (sic!) corporatist”, precum si despre “dezvoltarea sustenabila”. Acestea nu sunt principii etice, la fel cum nici ISO 9001 nu se refera la managementul etic, ci la calitatea proceselor de management.

Pentru a intelege la ce anume ma refer, redau aici doua segmente din raportul anual de CSR “varzuit” de respectivul “consultant international”.

Raport CSR Siveco Romania - aiureli
Raport CSR Siveco Romania - aiureli
Raport CSR Siveco Romania - aiureli
Raport CSR Siveco Romania - aiureli

Publicat pe:
Data publicarii: 2009/04/13

Doua erori grave

Am auzit din ce in ce mai mult in ultima perioada urmatoarea afirmatie: “Etica si morala in afaceri” (similar, “principii etice si morale”). Aceasta conjugare a termenilor “etica” si “morala” tradeaza incompetenta respectivilor vorbitori. Foarte simplu.

Cel putin in acest context, cele doua cuvinte sunt sinonime. Etica si morala sunt acelasi lucru, si se refera la acel complex de deprinderi si norme de comportament, de valori si credinte cu privire la ce este si ce nu este moralmente corect. Pe de alta parte, nu cred ca ar trebui sa se confunde acest context particular cu acela in care vorbim pe de o parte despre morala – in sensul tocmai mentionat -, iar pe de alta parte despre etici, adica acele teorii care incearca sa explice sau sa ofere un temei normativ pentru comportamentul moral al indivizilor. Teoriile, la randul lor, le vom numi “teorii etice” sau “teorii morale” (expresii sinonime). La fel si in cazul “principiilor morale” (care pot fi numite si “principii etice”).

In al doilea rand, acesti asa-zisi “profesionisti” pretind ca etica, ca domeniu de investigatie, este pentru mediul academic, pentru cei care rontaie intr-un turn de fildes o problema pana nu mai ramane nimic din ea. In schimb, spun ei, “responsabilitatea sociala corporativa” este o chestiune practica si se refera la modul cum o companie isi gestioneaza impactul asupra mediului, asupra comunitatii si propriilor angajati, sau la activitatile filantropice si de PR. Chiar mai mult, respectivii pretind ca RSC-ul este un concept mai larg decat cel de “etica in afaceri” si ca atare RSC-ul este mai important decat managementul eticii in organizatii. Nimic mai fals. Le sugerez respectivelor persoane sa puna cat mai curand mana pe niste studii serioase.

Cand ne referim la RSC si la managementul de etica (si conformitate) nu suntem interesati de cine a fost primul, oul sau gaina, daca RSC-ul e anterior sau nu managementului eticii (desi aceste personaje ar fi surprinse sa vada ca RSC-ul nu e chiar anterior managementului eticii). Nu. Ceea ce dorim sa intelegem este aria de acoperire a fiecareia etichete. RSC nu e un concept mai larg decat cel de management al eticii (a nu se intelege “management etic”, adica un management care actioneaza moralmente corect), ci dimpotriva. Faptul ca foarte multi autori (de fapt pseudo-autori) spun contrariul nu dovedeste decat proasta intelegere a acestui domeniu. Si nu ma feresc deloc sa spun ca autori precum Buchholtz, Carroll sau Koetler sunt pe langa subiect (pentru detalii, sunt dispus la dezbateri serioase).

Revenind, conceptul de responsabilitate este un concept cu cel putin doua fatete: responsabilitatea morala si responsabilitatea juridica. RSC-ul nu le poate cuprinde pe amandoua, caci atunci de ce mai vorbim despre conformitate (in special conformitatea cu legea si standardele profesionale). Faptul ca respect o lege nu inseamna in mod necesar ca sunt si o persoana morala, caci as putea, de exemplu, sa respect legea privind plata taxelor si impozitelor dar sa-mi insel partenerii si clienti.

Mai departe, RSC-ul vizeaza o mica parte din ceea ce presupune managementul eticii in organizatii. Codurile de etica, training-urile de etica, auditul de etica (si conformitate), consultanta etica si alte instrumente asemanatoare nu pot intra sub RSC fiindca RSC-ul nu stie cum sa structureze aceste lucruri. Strict vorbind, RSC-ul priveste doar impactul asupra comunitatii (si prin extensie — nu cea a dezvoltarii durabile (sic!) — asupra mediului). Etica si RSC-ul nu inseamna sa plantezi copaci si nici sa dai bani la un azil de batrani, nici macar sa-ti scoti proprii angajati la donat sange sau impartit pachetele cu mancare copiilor saraci. Aceste fapte sunt nobile in ele insele, dar motorul lor, motivatia, nu e data de un principiu sau de o valoare etica, ci de o conjunctura nefavorabila pe care dorim sa o corectam fiindca resimtim mila sau revolta pentru nedreptatile sociale existente.

RSC-ul nu inseamna sa verifici daca o organizatie respecta conditiile de munca ale ILO, fiindca acest lucru il acopera cu instrumente dezvoltate de-a lungul timpului managementul de etica si conformitate. In realitatea romaneasca sau de oriunde altundeva, RSC-ul nu stie sa distinga intre aspectele etice si cele de conformitate, intre decizii etice si decizii de business.

Publicat pe:
Data publicarii: 2009/06/18

Ai nostri sau ai lor?!

Istoria recenta a presei romanesti ne-a demonstrat ca metehnele deprinse de unii jurnalisti inainte de 89 sunt greu de inlaturat. Executia publica, defaimarea construita pe presupuneri si insinuari ori calomnia mascata de vreun asa-zis tel nobil (azi, lupta anti-comunista; ieri, lupta anti-capitalista si anti-fascista), toate raman armele de baza din calimara jurnalistilor mai tineri sau mai batrani. Iar orice schimbare de politica editoriala atrage dupa sine radicalizari si mai fragrante, in care se impletesc veritabile rezolutii maniheiste de tipul noi-ei, buni-rai, interes public-grupuri de interes.

Va mai amintiti cum prin 2004 se invocau grave ingerinte ale patronatelor de la EVZ si “Romania Libera” in politica editoriala?! Va mai amintiti cum MP Bacanu arunca cu noroi in reprezentantul WAZ de la acea vreme sau in colegul de breasla care fusese angajat pentru a realiza o mai bună echipa redactionala?! (Desi, dupa cum s-a dovedit nu peste mult timp, discursul lui MPB nu avea decat un singur scop, si anume obtinerea unui pret mai bun pe pachetul de actiuni pe care il detinea el personal.) Aceleasi metode se aplica si acum, cand la “Cotidianul” se incearca un nou experiment editorial.

In aceste conditii, este imposibil sa nu te intrebi ce soarta va avea Romania de vreme ce nu se construieste un dialog serios in interior, ci, dimpotriva, este inveninata in mod sistematic opinia publica. Este imposibil, cred eu, sa nu te intrebi ce valori mai poti recunoaste in mediul academic sau in societate, in ansamblul ei, cand sunt pusi la zid cei care au curajul sa profeseze alte pareri decat cele impartasite de grupurile de forta. Despre moralitate, despre independenta si libertatea presei ori corectitudine profesionala nici nu mai poate fi vorba.

Iar aceasta perspectiva poate fi validata foarte usor, chiar si din pozitia celor mai putin atenti lectori ai presei locale si centrale, daca se are in vedere actualul conflict dintre Adrian-Paul Iliescu, mai noul pamfletar de la “Cotidianul”, si Ioan T. Morar si Vladimir Tismaneanu, mai vechii comentatori de la aceeasi institutie media.

Cei din urma, in lipsa unor argumente solide cu ajutorul carora sa raspunda la critica ascunsa sub haina unui pamflet, improasca nu doar cu noroi imaginea lui API (a se vedea cele doua comentarii scrise de ITM pe blogul personal – aici si aici). Desi recunosc ca nu sunt capabili sa judece valoarea specialistului API (Tismaneanu intr-un raspuns pe blog-ul lui ITM: “[Nu contest ca API este un filosof real. Nu este rolul sau chemarea mea sa ma amestec in acest gen de discutii. Deci, nu o voi face. […] Ma stinghereste insa aplomblul lui API cand vine vorba de chestiuni legate de totalitarism, utopii revolutionare, istoria marxismului si mai ales discutia privind condamnarea comunismului. Nu este nici informat, nici de buna credinta.”), ei pretind ca acesta nu este informat si nici de buna credinta. Oare filosoful din Tismaneanu sa nu aiba capacitatea de a recunoaste filosoful din API sau Tismaneanu se distanteaza de filosofie considerand ca, de vreme ce el este politolog specializat pe totalitarism, nici un filosof nu are cum sa fie informat suficient pentru a putea oferi contra-argumente la ideologia anti-comunista?! Ori scriitorul ITM sa nu fie capabil sa judece munca depusa de API in jurul scrierilor lui Wittgenstein si in jurul unor doctrine politice?!

Cel mai pervers argument este cel ascuns sub haina dizidentei: cu alte cuvinte, fiindca API nu a plecat din Romania pe vreme lui Ceausescu si nu si-a construit o cariera din recunoasterea ratacirilor din tinerete ori fiindca nu si-a pus cenusa in cap dupa Revolutie condamnand habotnic comunismul, el poate fi catalogat drept un sustinator fervent al dictatorului. Iar argumentul acesta este tesut cu ochiuri mici, din insinuari privind trecutul de purtator de drapel al comunismului si din presupuse colaborari incriminante cu regimul ceausist. De exemplu, ITM scrie: “Activistul cu ochi albaştri, Adrian Paul Iliescu, a acţionat ca responsabil cu un cerc de ateism ştiinţific la Casa Studneţilor Grigore Preoteasa din Bucureşti, pe la jumătatea anilor 80. […] Trecea, cu basca în mînă, pe la Viaţa studenţească unde îşi lăsa, din proprie iniţiativă, pupăturile în curul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Eu nu umblu cu foarfeca prin ziare, dar ar trebui să vedeţi faţa hidoasă a activismului voluntar, gen Adrian Paul Iliescu.”

Sau VT, pe propriul sau blog: “Cum spuneam, prof. API, i-a atacat continuu pe Horia Patapievici, pe Traian Ungureanu, Mircea Mihaies, pe Gabriel Liiceanu, pe mine si alti colegi mai tineri, fiind unul dintre admiratorii filosofului marxist impenitent Ion Ianosi. Nu e grav, e dreptul lui, dar ramane faptul ca in trei decenii, sa zicem, prof API a fost asiduu ceausist, expert in “ateism stiintific” (deci nu marxist critic, nu neo-marxist), apoi filosof analitic, apoi conservator, apoi, de passage, un pic liberal, iar acum a devenit un campion al Noii-Vechii Stangi…”.

Asa cum lesne se poate observa, nu avem de-a face cu o dezbatere de idei, ci cu o punere la zid a celor care-si permit luxul de a gandi cu propriul cap si de a recunoaste reteta practicata de actualii ideologi ai anti-comunismului.

Publicat pe:
Data publicarii: 2009/08/17

David Vose, Risk Analysis (3rd ed.) – sample chapter

For those interested in Risk Analysis and Risk Management, the name of David Vose is well-known. For those not knowing him, all I have to say is that he is the author of “Risk Analysis: A Quantitative Guide”, published by John Wiley & Sons publishing house. He is also the owner of Vose Consulting, the best company in risk analysis.

David Vose, Risk Analysis (3rd edition)
David Vose, Risk Analysis (3rd edition)

If you want a sample chapter of Vose’s “Risk Analysis”, here is an useful link:

Many of his remarks apply also to Ethics & Compliance risks. My “Handbook for Ethics & Compliance Officers, Part 2: Internal Audit Techniques” already contains a section dedicated to this topic, where some consideration is given to Vose’s contribution to the field of Risk Analysis.

Gala Premiilor in Educatie – Intalnire juriu septembrie 2009

Cateva poze facute de organizatorii Galei Premiilor in Educatie. Roxana Colisniuc si Tincuta Baltag merita toata stima noastra pentru organizarea impecabila. Acum nu ramane decat sa fim asaltati, si Fundatia Dinu Patriciu si membrii juriului, de dosare de candidatura. Nutresc speranta ca oamenii cu adevarat valorosi se vor simti incurajati de acest proiect si vor participa. Nu de la statul roman trebuie sa asteptam recunoasterea valorii noastre, ci de la comunitatea in care traim si ‘functionam’, in care scriem, ne pregatim si careia ii daruim o parte din efortul nostru. Iar Fundatia Dinu Patriciu incearca, prin Premiile in Educatie si prin celelalte proiecte, sa contribuie putin la aceasta recunoastere.