Doua propuneri PSDistoide mult mai toxice decat OUG13

In timp ce romanii se ghiftuiesc cu jumari si sarmale, PSD a depus in Parlamentul Romaniei, la Camera Deputatilor, doua proiecte de lege cu mult mai toxice decat OUG13. Primul proiect este inregistrat cu nr. BP750/18.12.2017 si este initiat de 39 de deputati si senatori din grupul parlamentar la Partidului Social Democrat: Babuş Radu, Bălănescu Alexandru, Bontea Vlad, Bucura-Oprescu Simona, Căciulă Aurel, Căruceru Aida-Cristina, Cocoş Vasile, Cosma Andreea, Dinu Cristina-Elena, Georgescu Nicolae, Halici Nicuşor, Intotero Natalia-Elena, Itu Cornel, Lupaşcu Costel, Macovei Silviu Nicu, Matei Călin-Vasile-Andrei, Moagher Laura-Mihaela, Neaţă Eugen, Nosa Iuliu, Oteşanu Daniela, Paraschiv Rodica, Păle Dănuţ, Petric Octavian, Pleşoianu Liviu Ioan Adrian, Popa Ştefan-Ovidiu, Pop Andrei, Rădulescu Cătălin-Marian, Simion Lucian-Eduard, Spânu Ion, Stancu Florinel, Stativă Irinel Ioan, Suciu Matei, Şarapatin Elvira, Toma Ilie, Ursu Răzvan-Ion, Vasilică Radu Costin, Velcea Nicolae, Vîrză Mihăiţă, Weber Mihai.

Cel de-al doilea proiect, inregistrat cu nr. BP751/18.12.2017, este initiat de un singur deputat PSD, care se gaseste si pe lista anterioara, si anume Rădulescu Cătălin-Marian, zis si “Deputatul Mitraliera” (vezi aici de ce i se spune asa).

Deputatul Catalin-Marian Radulescu (captura inregistrare video Adevarul)

Initial, scrisesem un text mai scurt despre modificarile propuse de primul proiect legislativ, fara sa fi observat si cel de-al doilea proiect. Doream sa scot in evidenta ceea ce se dorea modificat, fara sa ma uit la impact, lucru care ar trebui analizat mult mai atent decat permite o postare pe un blog. Ulterior, am revenit asupra comentariilor mele intrucat cred ca aceste doua proiecte au fost in mod intentionat depuse in Parlament ca doua initiative diferite. De ce oare? In primul rand, pentru ca in felul acesta se ascunde faptul ca modificarile viveaza de fapt albirea unor parlamentari corupti si a unor personaje asociate cu anchete penale pentru fapte de coruptie sau fapte asociate faptelor de coruptie. In al doilea rand, avand doua documente diferite, cred ca sforarii PSDistoizi au sperat ca opinia publica sa nu se prinda de ce vor ei cu adevarat. In al treilea rand, fiindca vorbim de un proiect cu un singur initiator, si unul recunoscut pentru multiplele probleme cu legea, oricand acesta putand fi scos tap ispasitor pentru ca a introdus un document profund imoral in procesul legislativ. Adica, se vor putea scuza PSDistoizii ca nu l-au putut infrana pe Mitraliera in a depune acel al doilea proiect.

Privind din alt unghi toata aceasta tarasenie, trebuie avut in vedere faptul ca nu doar aceste proiecte sunt menite sa albeasca politicieni corupti sau persoane apropiate acestora (vezi cazul Andreea Cosma — de profesie notar, doamna deputat a fost trimisa in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu (vezi info aici); Mircea Cosma, tatal deputatei si fost presedinte al Consiliului Judetean Prahova, condamnat la 8 ani de inchisoare pentru coruptie si confiscarea sumei de 1.890.064,27 lei; Vlad Cosma, fratele deputatei si fost deputat el insusi, condamnat de aceeasi instanta ca si tatal la 7 ani de inchisoare cu executare si confiscarea sumei de 1.260.042,85 lei), ci toate initiativele legislative puse la cale de aceasta majoritate politica vizeaza franarea luptei anti-coruptie in Romania. Nu numai ca ne-am intors in anii 1990-1994, dar sunt unii care vor sa ne arunce cu totul in Evul Mediu. Considerandu-se legitimati de votul a aproximativ 3.8 milioane de alegatori din cei 18.924.220 de alegatori inscrisi in Registrul electoral (vezi detalii aici) sau cei aproximativ 7.4 milioane alegatori prezenti efectiv la urne in decembrie 2016 (vezi rezultatele alegerilor aici), acesti politicieni incompetenti si corupti nu fac altceva decat sa submineze democratia noastra si asa insuficient de matura si sa afecteze nu doar statul de drept ci orice urma de securitate sociala si economica. Cu alte cuvinte, prin noianul de modificari aduse sau propuse pentru pachetul de legi numit generic “Legile Justitiei”, se va obtine inclusiv o incurajare a fenomenului infractional. Sa ne gandim doar la declaratiile aberante ale lui Tudorel Toader dupa ce a gratiat mascat circa 1500 de puscariasi si nivelul recidivei printre cei gratiati.

Revenind la cele doua proiecte, va invit sa le cititi voi insiva si sa va construiti propria parere (aici si aici). Sa vedeti cu proprii vostri ochi si cu propria voastra minte despre ce este vorba. Eu ma limitez la a oferi un scurt rezumat pentru primul proiect. Pentru al doilea, voi reveni cu o noua postare.

(a) Se modifica Art.39, alin. 1(b) din Noul Cod Penal, in sensul in care la concursul de infractiuni se va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor de 1/3 din aceasta (adica pedeapsa grea), nu cum este acum, si anume 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea. Cu alte cuvinte, in unele cazuri, unde pedepsele sunt mari, un infractor va scapa mult mai usor.

(b) Se modifica Art. 60 din Noul Codul Penal in sensul in care se introduc 2 noi alineate, dintre care unul spune ca pedepsele cu inchisoare de pana la 3 ani se executa la domiciliu. Similar, in cazul unor persoane cu varsta de cel putin 60 ani ori bolnavi dar cu pedepse mai mari de 3 ani, acestea vor sta si ele tot in sanul familiei. Ca atare, ma intreb de ce se mai numeste “inchisoare” sau “pedeapsa privativa de libertate” daca infractorul sta acasa? Nici nu vreau sa facem o lista a tuturor infractiunilor pentru care poti primi 3 ani pentru ca s-ar putea sa ne intrebam daca nu cumva este o lege pentru desfiintarea puscariilor. Dar putem sa exemplificam aceasta situatie prin faptul ca, pentru anumite infractiuni rutiere, multi gigei vor scapa. Tot asa cum si cei condamnati pentru violarea domiciliului sau pentru lipsire de libertate, daca judecatorul a decis sa ii dea doar 2.8 ani infractorului. La fel si in cazul unor fapte de vatamare corporala din culpa sau pentru lovire sau alte violente.

(c) Se modifica Art. 289, alin. 1, care incrimina mita. Acum, textul de lege spune urmatoarele:

(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Conform proiectului de lege, noua alineat va arata asa:

(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine, pretinde ori primeste bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.

Multora li s-ar putea parea ca nu s-a schimbat nimic, insa initiatorii au eliminat expresia “pentru altul” din frazarea initiala, ceea ce inseamna ca s-a dezincriminat intermedierea mitei. In al doilea rand, au scazut pedepsele de la 3-10 ani la 1-10 ani.

Romania a ratificat Conventia Natiunilor Unite privind Coruptia si s-a angajat nu doar la masuri legislative de transpunere a prevederilor respectivei Conventii, ci si la un set clar de masuri practice pe care trebuie sa le ia pentru a preveni acest fenomen si pentru a intari integritatea, onestitatea si responsabilitatea functionarilor publici. Insa, oprindu-ma pentru moment la masurile legislative, modificarea adusa acum Art. 289, alin. 1 din Noul Cod Penal este contrara insasi textului Conventiei. Pentru exactitate, preiau in original ceea ce spune Articolul 15(b) (vezi sursa aici):

The solicitation or acceptance by a public official, directly or indirectly, of an undue advantage, for the official himself or herself or another person or entity, in order that the official act or refrain from acting in the exercise of his or her official duties.

Asadar, dupa cum se observa din sublinierea mea, nu este vorba doar de primirea de foloase pentru sine ci si pentru altcineva, fie persoana fizica, fie persoana juridica.

(d) Se modifica Articolul 290, alineatul (1), in sensul in care darea de mita se va pedepsi mult mai usor. Acum, in Noul Cod Penal, pentru astfel de fapte este prevazuta pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. In proiectul PSDistoid, pedeapsa cu inchisoarea scade de la 6 luni la 5 ani. Aceasta scadere a regimului de pedeapsa este semnificativa si ne-am astepta sa existe si o justificare temeinica. Din pacate, ca in cazul restului de initiative toxice marca PSD-ALDE(-UDMR), avem de-a face cu initiatori care sunt cercetati penal pentru infractiuni de coruptie sau asociate coruptiei, ceea ce face ca aceste modificari sa fie in mod evident “cu dedicatie”.

(e) Se abroga alineatul (3) al articolului 290, care spunea ca atunci cand bunurile sau valorile care au reprezentat mita nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent. Redau textul din Noul Cod Penal pentru a intelege mai exact despre ce este vorba:

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Cu alte cuvinte, cand un functionar public sau un demnitar primeste drept mita o vacanta in Belize, atunci Statul Roman nu se va mai putea indrepta impotriva acestuia pentru a confisca echivalentul mitei in cauza. Sau, ca sa mergem mai departe cu exemplul imaginar, daca un functionar public sau un demnitar ar primi drept mita 1 milion de Euro, iar organele de cercetare penala nu ar reusi sa identifice suma de bani primita in numerar, atunci judecatorul nu ar mai putea dispune confiscarea de bunuri si valori in echivalentul a 1 milion de Euro. Sau daca un functionar public sau un demnitar primeste drept mita o vila in valoare de 10 milioane de Euro in Malta pe care ulterior o instraineaza printr-o tranzactie in valoare de 100.000 de Euro pe care ii sparge la Cazinou intr-o seara, Statul Roman nu va putea dispune confiscarea de bunuri si valori in echivalentul nici a 100.000 de Euro, nici 10 milioane de Euro.

(f) Se modifica Articolul 291, alineatul (1), in sensul care traficul de influenta va fi pedepsit mult mai usor. Actualmente, pedepsele cu inchisoarea sunt cuprinse intre 2 si 7 ani, iar in proiect au scazut la 1-5 ani.

Ca si in cazul anterior mentionat (vezi pct. c din precizarile de mai sus), s-a eliminat intermedierea mitei. Asa ca in loc de “Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul…” avem “Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct, pentru sine…”.

(g) Se modifica Articolul 292, alineatul (1), in oglinda cu Art. 291, alin. (1), in acelasi sens, dar pentru cumpararea de influenta.

(h) Ceea ce este cel mai grav e faptul ca se abroga alineatul (2) de la Articolul 292, care preciza ca faptuitorul, adica persoana care cumpara influenta, nu va fi pedepsita in cazul in care denunta fapta organelor de urmarire penala inainte ca ea sa aiba loc. Cu alte cuvinte, persoana care vrea sa denunte pe cineva care i-a cerut o mita, nu va mai putea face acest lucru. In felul acesta, presupun ca o serie intreaga de cazuri de coruptie nu vor mai ajunge niciodata in fata procurorilor pentru ca oamenii nu vor mai avea curajul sa-i denunte pe cei care cer mita pentru ei insisi sau pentru altii.

(i) La fel de grav este faptul ca se modifica Art. 297, alin. (1), exact asa cum intentiona Iordache pe cand visa de la Palatul Victoria la spalarea sefului sau pe linie de partid. Adica se introduce un prag valori de 200.000 Euro pentru abuzul in serviciu si scad pedepsele cu inchisoarea de la 2-7 ani la 1-5 ani.

(j) Alaturi de aceste modificari care vizeaza fapte asociate faptelor de coruptie, proiectul de lege din Parlamentul Romaniei propune abrogarea Articolul 299, care se refera la folosirea abuziva a functiei in scop sexual. Vorbim in fapt despre hartuire sexuala la locul de munca. Din cate inteleg de pe Internet, sunt printre initiatori persoane acuzate chiar de astfel de fapte (de exemplu, aici pentru contextualizare). Din pacate, nu am nici timpul si nici puterea sa verific aceasta informatie. Daca ea se dovedeste reala, atunci ce ne mai ramane sa facem?

(i) Restul modificarilor din proiectul de lege vizeaza Noul Cod de Procedura Penala si au drept scop determinarea celor care ar fi interesati sa denunte pe cineva sa renunte la o astfel de actiune. In primul rand, se prevede inregistrarea tuturor audierilor in cursul urmarii penale, nu doar la cerere sau cand se impune acest lucru. Apoi se introduce o limita de 6 luni pentru denunturi, dupa care cel care ar fi dorit sa depuna un denunt va raspunde penal pentru fapta sa asociata denuntului, urmand ca denuntul in sine sa nu mai poata fi folosit ca proba in procesul penal. Imaginati-va ca un om de afaceri a fost supus unei presiuni uriase de a da o mita pentru a putea sa-si tina afacerea in functiune, iar dupa 9 luni, cand prinde curaj, nu ar mai depune denuntul de frica sa nu ajunga si el la inchisoare pentru dare de mita. In multe situatii, procurorii nu ar ajunge la astfel de informatii fara sa primeasca un pont sau ca cineva sa depuna un denunt. In exemplul dat de mine, omul de afaceri nu va mai merge la organele de ancheta penala pentru a depune un denunt impotriva celor care l-au fortat sa dea mita si impotriva celor care au primit mita fiindca el insusi va raspunde penal pentru dare de mita. Asadar, coruptia va inflori prin frica si teroare.

(j) Ultima modificare propusa se refera la Articolul 294, la care se adauga un al cincilea alineat, care spune ca “solutionarea cauzelor de catre procurori se face in ordinea inregistrarii”. Aceasta chestiune nu este deloc de neglijat intrucat ea va conduce la stagnarea dosarelor. Cu alte cuvinte, procurorii vor fi nevoiti sa amane dosare pentru ca inaintea acelora se afla alte in care ancheta stagneaza. Asta va duce cel mai probabil la impingerea unor cauze in termenul de prescriptie si, deci, la scaparea infractorilor.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *