Pentru opinia publica, bombardata cu stiri si reportaje despre reprezentarea intr-un mod ilegal si/sau imoral a intereselor unei entitati sau unui grup, intrebarea din titlul acestei postari contine un oximoron: lobby-ul este perceput drept o activitate neetica, care nu-si gaseste locul printre practicile corecte de interactiune cu decidentii din institutiile publice si din parlament. Nu degeaba sectorul non-guvernamental a dorit sa se dezica de aceasta conotatie negativa a termenului “lobby” prin introducerea unui termen nou, si anume cel de “advocacy”.
De partea cealalta, specialistii din sfera lobby-ului si advocacy-ul, daca ar fi sa acceptam ca sunt doua activitati distincte de reprezentare a intereselor, incearca din rasputeri sa spele imaginea domeniului prin profesionalizare, prin introducerea unor mecanisme de control la nivel de profesie si, nu in ultimul rand, prin introducerea unor standarde etice. In Romania, procesul de profesionalizare a fost asumat de Academia de Advocacy, care a derulat cu ajutorul fondurilor din Programul Sectorial Operational pentru Dezvoltarea Resurselor Umane un program de formare amplu si a introdus un standard ocupational. Chiar daca eu personal nu sunt de acord cu ceea ce se spune in manualul colegilor de la Academia de Advocacy, merita sa fie felicitati pentru eforturile depuse in ultimii 3 ani de zile. Pe concepte, pe mecanisme, pe instrumente, dezbaterea poate continua si trebuie sa continue pentru ca acesta este singurul mod prin care putem progresa; insa, in ceea ce priveste faptele, actiunile lor, proiectul derulat, nu ne ramane decat sa le apreciem la adevarata lor valoare.
In paralel cu acest fenomen de profesionalizare determinat intr-o buna masura, daca nu in totalitate, de Academia de Advocacy, exista in Romania si un fenomen de auto-reglementare. Asociatia Registrul Român de Lobby a dezvoltat un instrument similar Registrului de Transparenta de la Comisia Europeana, incercand sa determine specialistii independenti in lobby si advocacy, precum si firmele din acest domeniu sa declare in mod public prin intermediul unui portal dedicat atat interesele lor, cat si activitatea derulata. Iar pentru a se asigura ca acest Registru de Transparenta al Activitatilor de Lobby si Advocacy este un mecanism care functioneaza in interesul breslei, a instituit si o Comisie de Supraveghere bipartita, formata din 4 reprezentanti alesi din randul membrilor asociatiei si 3 din sectorul non-guvernamental. Eu sunt unul dintre cei 3, alaturi de Cristi Ghinea de la CRPE si Simona Constantinescu de la FDSC, si pot spune ca eforturile noastre de a transforma acest mecanism de control si de transparenta intr-unul eficace sunt cat se poate de serioase si consecvente. De exemplu, Comisia de Supraveghere a reusit sa adopte intr-un timp relativ scurt o noua varianta a Regulamentului de Functionare a Registrului si a Codului de etica pentru membrii Asociatiei si cei inscrisi pe platforma online. Comisia de Supraveghere are intalniri regulate si inca se afla la faza de constructie institutionala. Urmatorul pas va fi acela de a consolida reputatia, adica increderea in capacitatile sale de a fi un compas moral pentru profesionistii din domeniu.
Totusi, sectorul non-guvernamental din Romania nu este atat de polarizat in ceea ce priveste activitatea de lobby. Exista mai multe organizatii care anatemizeaza aceasta activitate si se ascund in spatele termenului de “advocacy” ca sa para ca ei sunt mai cu mot. Reprezentantul uneia dintre organizatiile la care ma refer nici macar nu stie ca organizatia-mama a renuntat la pozitia radicala impotriva lobby-ului de circa 2 ani de zile. Dimpotriva, respectivul sustine public ca lobby-ul nu este nimic altceva decat trafic de influenta. Din nefericire, astfel de atitudini refractare la reflectie rationala nu fac altceva decat sa suspende orice dialog cu privire la eliminarea comportamentelor imorale din cadrul unui fenomen a carui existenta nu poate fi negata.
Dar haideti sa lasam deoparte ce se intampla la noi si sa vedem ce raspuns ofera Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD). Aceasta institutie internationala nu s-a cramponat de nenumarate exemple negative din diferite tari si a formulat o serie de 10 Principii de Transparenta si Integritate in Lobby. Le redau integral aici pentru cei interesati:
I. Building an effective and fair framework for openness and access
1. Countries should provide a level playing field by granting all stakeholders fair and equitable access to the development and implementation of public policies.
2. Rules and guidelines on lobbying should address the governance concerns related to lobbying practices, and respect the socio-political and administrative contexts.
3. Rules and guidelines on lobbying should be consistent with the wider policy and regulatory frameworks.
4. Countries should clearly define the terms ‘lobbying’ and ‘lobbyist’ when they consider or develop rules and guidelines on lobbying.
II. Enhancing transparency
5. Countries should provide an adequate degree of transparency to ensure that public officials, citizens and businesses can obtain sufficient information on lobbying activities.
6. Countries should enable stakeholders – including civil society organisations, businesses, the media and the general public – to scrutinise lobbying activities.
III. Fostering a culture of integrity7. Countries should foster a culture of integrity in public organisations and decision making by providing clear rules and guidelines of conduct for public officials.
8. Lobbyists should comply with standards of professionalism and transparency; they share responsibility for fostering a culture of transparency and integrity in lobbying.
IV. Mechanisms for effective implementation, compliance and review
9. Countries should involve key actors in implementing a coherent spectrum of strategies and practices to achieve compliance.
10. Countries should review the functioning of their rules and guidelines related to lobbying on a periodic basis and make necessary adjustments in light of experience.
Poate nu ar strica daca in loc de a tot face proiecte legislative de reglementare a profesiei sau activitatii de lobby, ne-am concentra pe transpunerea celor 10 principii. Nu de o lege avem nevoie, ci de un cadru, unde o lege, daca se cade de acord asupra existentei si formei sale, este doar un element, irelevant luat de unul singur. Cadrul inseamna sa ai activitati clare de transparentizare a activitatilor de lobby, de crestere a nivelului de integritate prin metode de genul stick & carrot, de participare la deciziile publice, de coalizare s.a.m.d.
Ceea ce este interesant e faptul ca anumite principii din cele 10 se regasesc deja prin anumite legi din Romania. De exemplu, principiul 1 este transpus prin legea transparentei decizionale, tocmai modificata. Principiul 9, poate fi regasit, de exemplu, in Strategia Nationala Anticoruptie. Dar exista si principii la care mai avem mult de lucrat, asa cum este cazul cu principiul 7, cel privitor la integritatea in organizatiile publice. Strict pe zona aceasta avem un deficit major de competenta, iar asta se vede de exemplu in propunerea de modificare a Legii 7/2004, care, in noua forma, arunca in aer cu totul orice intentie buna cu privire la prevenirea faptelor imorale si ilegale din sectorul public.
Cat priveste principiul 10, Romania a avut deja experienta a 8 propuneri legislative esuate in Parlament. Poate e cazul unei schimbari de optica, de viziune. Poate e cazul sa ne asumam responsabilitatea de a fi profesionisti si integri in tot ceea ce facem, acceptand ca raspunsul OECD, luat in ansamblul lui si nu doar in partile care ne plac sau ne convin, ar putea sa functioneze mult mai bine.