Phoenix Criminal Lawyer

ETHICS & OTHER THINGS

Cristian Ducu

'If managers lack integrity, that behavior is copied down through the organization.' (Robert Noyce)

Sa discutam despre codurile de etica

“Adevarul” de saptamana trecuta publica un amplu interviu cu Profesorul Valentin Muresan. Pentru toti cei care nu ma cunosc, Profesorul Muresan mi-a fost coordonator la doctorat si alaturi de el si Emi Socaciu am pus bazele Centrului de Cercetare in Etica Aplicata al Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Filosofie. Aprecierea pe care i-o port nu ma opreste din a critica o afirmatie pe care acesta o face in interviul respectiv, dar pe care am auzit-o in mod direct cu mai multe ocazii cand dansul a vorbit despre codurile de etica.

Afirmatia in cauza este urmatoare:

“Totul se învârte în jurul codurilor etice. Pentru orice fel de organizaţie.” (Sursa: http://adev.ro/muvik1)

Ideea ca totul intr-o organizatie se invarte in jurul codurilor de etica este in opinia mea o mare eroare. Exista cateva argumente pe care ma sprijin cand spun acest lucru si le voi invoca in continuare fara comentarii suplimentare si bibliografie aferenta. Le lasam pe acestea pentru o dezbatere tehnica.

In primul rand, codul de etica nu este totul intr-o organizatie si nici cand vine vorba de managementul eticii si conformitatii. Oamenii si cultura organizationala sunt! Fara acestea, codul de etica nici nu ar exista. Cand incepi sa construiesti un sistem de management de etica si conformitate nu incepi cu scrierea codului de etica. Niciodata! Incepi cu diagnoza organizationala, cu identificarea culturii organizationale existente si a zonelor de risc. Codul de etica nu pica din cer, ci el este expresia acestei culturi etice, a vointei angajatilor/membrilor organizatiei in cauza — inclusiv a sindicatelor si patronatelor — si a managementului.

In al doilea rand, chiar daca ai un sistem de etica si conformitate, cu un cod foarte bine scris, nu totul se invarte in jurul acestuia din urma. Codul de etica (si conduita profesionala) este o politica interna, care poate sa fie particularizata in alte cateva politici de etica: de exemplu, chestiunea nediscriminarii din codul de etica poate fi particularizata pentru departamentul de Resurse Umane sau pentru intreaga organizatie intr-o politica distincta privind nediscriminarea. O astfel de politica “secundara” stabileste mai clar cine si ce face in materie de nediscriminare. Plus, vine cu o procedura specifica, care poate include chiar si formulare speciale de avertizare anonima sau confidentiala. Asadar, trainingurile tinute in organizatie de Departamentul de Etica si Conformitate nu se vor concentra pe codul de etica, ci pe Politica privind nediscriminarea la locul de munca.

In al treilea rand, codurile de etica, chiar daca ele ar trebui sa reprezinte un reper pentru comportamentul etic (si profesional) al angajatilor, sunt mult mai ineficiente decat leadership-ul moral asigurat de manageri. Climatul etic poate functiona mult mai bine pe termen scurt decat un cod de etica, desi acesta din urma nu poate fi exclus. Asadar, eu nu as face ca totul sa se invarta in jurul codului de etica, ci in jurul oamenilor, in jurul climatului etic, in jurul leaderilor morali.

Afirmatia Profesorului Muresan este tentata pentru multa lume in Romania fiindca noi am inceput sa dezvoltam un trend in materie de coduri de etica. Hop un caz de comportament lipsit de integritate ca ne-am si apucat de facut un cod de etica. Cunosc circa 10 initiative in care se lucreaza la un cod de etica si conduita profesionala, dar in 8 din cele 10 constat ca scrierea codului nu ar fi trebuit sa fie o prioritate, ci leadership-ul moral. Dar cum numarul profesionistilor in facut coduri de etica si mai ales in managementul eticii si conformitatii este infim, si numarul rateurilor este ridicat.

23 Comments, Comment or Ping

  1. Liviu Raducan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Cristi, Nu ai dreptate, Deloc, Nada! Codul de etică este mai important decât managementul, decât cultura şi decât toti liderii organizaţiei. DACĂ ŞI NUMAI DACĂ, EL, Codul de etică este al întregii organizaţii, o referinţă permanentă – nu doar la nevoie, opozabilă oricăror interese partizane, cu caracter inalienabil şi nemanipulabil. Am cunoscut astfel de referinţe şi pot susţine că liderii sau vătafii care manipulează cultura organizaţiei, regulile şi rezultatele, o fac pentru că ei creează referinţe, în absenţa unor valori statuate de Codul de Etică. Un cod de etică este puternic, implementat profund şi are autoritate dacă este exersat Zilnic în limbajul intern de expresia – Asta nu este etic! – şi Întărit de întrebări ridicate de la orice nivel către orice nivel – Este corect/ etic să fac/ faci/ facem/ faceti aceasta?

  2. Emilian Mihailov

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Cu siguranță există multe elemente în procesul de instituționalizare a eticii, de aici și cartea lui Valentin Muresan despre managementul eticii. Eu am înțeles mesajul din interviu în felul următor: codul de etică este central deoarece prin intermediul lui stabilim ce este corect, stabilim cadrul de referința al tuturor deciziilor legate de comportamentul etic; deci codul este expresia cunoașterii morale. Tu pari să zici că există și alte surse ale cunoașterii morale. Întrebarea este cum centralizăm și operaționalizăm această cunoaștere.

  3. Cristian Ducu

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Nu e nimic daca nu am dreptate, dar pana sa avem vreunul dintre noi dreptate cred ca trebuie sa discutam. Zic si eu!

    1) Codul de etica facut intr-un birou pentru ca acel birou sau oamenii din el detin “Adevarul Moral” este o eroare. Codul de etica este expresia formala, institutionala, a jocurilor sociale de la nivelul unei comunitati, de la nivelul unei organizatii. Dar codul nu este singura expresie formala a acelor jocuri sociale cu miza morala, ci si politicile de etica si conformitate. De altfel, codul de etica este o politica de etica si conformitate.

  4. Cristian Ducu

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    2) Cred ca eroarea majora este sa privesti codul ca pe un document la care te raportezi: el contine valori, principii, reguli de comportamente ce ar trebui sa ghideze comportamentul angajatilor. Codul de etica nu este o rigla, ci, asa cum am scris eu la mine in care, “expresia culturii organizationale” si conduce la formarea discernamantului moral. De aceea, adeseori, nu codul e cel mai puternic instrument de formarea discernamantului moral, ci jocurile sociale asociate facerii si punerii in aplicare a codului, exemplele leaderilor morali etc.

  5. [comentariu preluat de pe Facebook]
    Nu cred ca trebuie sa centralizam ceva. Nu stiu de unde vine nevoia de a centraliza, de a avea rigle, de a avea cadre. Riglele, cadrele, produc adeseori o reactie adversa la nivel organizational. Daca avem pretentia ca un cod de etica sa fie viu, atunci trebuie ca accentul sa se puna pe organizatie, nu pe documentul in sine, pe cultura organizationala, nu pe simpla existenta a unor repere morale (pe institutionalizarea eticii).

    Daca nu privim la realitatea din organizatii, vom sfarsi prin a ni se reprosa acelasi lucru pe care il reprosa Maclean bioeticienilor: inadecvarea.

  6. [comentariu preluat de pe Facebook]
    Teri Cotton Santos: “Focus on culture”. Cultural is foundational for any organization’s compliance program because it is the reflects the behaviors, beliefs, norms and values. Impacting the culture is best achieved in partnership with leaders at all levels in the organization who set the tone and whose buy-in is necessary for an effective compliance program.”

    Stiti foarte bine ca e o diferenta majora intre a te concentra pe codul de etica si a te concentra pe cultura organizationala. “Diferenta care face diferenta.”

  7. Emilian Mihailov

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Cristi, mi se pare că denaturezi ceea ce zic atât eu cât și Valentin Muresan. Adunarea cunoașterii morale și utilizarea ei n-are legătură cu ce vorbești tu despre rigle. E un proces normal al activităților umane. E limpede că sunt multe lucruri în spatele unui cod. După cum nici codul nu este singura sursă a eticii într-o organizație. Idee e că un cod este expresia a ceea ce e moral să facem și reprezintă o referință la care ne raportăm atunci când judecăm.

  8. [comentariu preluat de pe Facebook]
    Emilian, una e ca un cod sa fie “o referinta” si alta este ca “totul” sa se construiasca in jurul unui cod. Pe de alta parte, “adunarea cunoasterii morale si utilizarea ei”, asa cum spui tu, tocmai la rigle duce. Cand incepi sa te concentrezi pe codul de etica, adica pe “expresia a ceea ce e moral sa facem” si nu pe cultura etica, cred ca gresim fundamental. Si eu am avut tendinta sa cred ca in centrul sistemelor de management de etica si conformitate trebuie sa stea codul de etica. Asta prin 2006-2007, cand erau putini in Romania cei care vorbeau despre etica si conformitate si nici unul in mediul academic. Cand am facut primele traininguri pentru Certified Ethics & Compliance Officer am inceput sa vad altfel lucrurile.

  9. [comentariu preluat de pe Facebook]
    Cristi, ma gindesc ca profesorul Muresan pune accentul asta pe codul de etica la fel cum in filosofia politica se pune accentul pe constitutie ca sistem de reguli fundamentale. adica nu mi se pare ca pozitia lui e incompatibila cu a ta, sau radical diferita de ea.

  10. George Halarescu

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Foarte pertinente sunt obs. lui Cristian. Și au am avut impresia că abordarea d-lui prof. Mureșan este reducționistă. Precizările pe care Cristian le face vin să explice faptul că înainte a avea un cod de etică trebuie să facem o evaluare atât a problemelor, cât și a valorilor care urmează să devină norme. Chiar dacă în ecuație codul de etică este fundamentală, el nu poate exista fără cei care-i dau sens, îl investesc cu valoare și cred în el. Așadar, punctele de vedere exprimate cred că sunt complementare.

  11. Victor Popescu

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    O precizare (acum am vazut si eu postul lui Cristi, respectiv interviul). Mi-e teama ca povestea pleaca de la o chestiune de hermeneutica. Din interviu, ”totul” mi se pare ca se refera la ”managementul eticii” si nu la companie. Contextul e asa: ”Î: Altfel spus, managementul eticii ce este? / R: Totul se învârte în jurul codurilor etice.” Pentru cine stă ”totul”? Eu zic că stă pentru ”managementul eticii” (adica: cititorul afla ca managementul eticii inseamna in primul rand gestionarea acestor coduri) și nu pentru ”totul în companie” (n-as crede ca profesorul Muresan sustine ca totul intr-o companie se reduce la principii etice)…

  12. [comentariu preluat de pe Facebook]
    Victor, nici eu nu cred ca Profesorul Muresan sustine ca totul intr-o companie se reduce la codurile de etica. Insa dansul a spus explicit in mai multe prelegeri despre codurile de etica ca toate instrumentele care tin de managementul eticii graviteaza in jurul codului de etica, ca un program de etica/sistem trebuie construit pornind de la coduri.

    In al doilea rand, eu nu cred ca e o problema de hermeneutica, desi s-ar putea sa para astfel, ci una extrem de profunda: construiesti un sistem de management al eticii in jurul unui cod de etica sau in jurul a altceva? Parerea mea este ca trebuie sa construim in jurul culturii etice, nu in jurul codului. Cred ca un cod de etica trebuie sa fie mai mult decat un document, si anume expresia acelei culturi etice, dar este doar o expresie printre altele. Altfel riscam sa transformam codul de etica in unicul referential. Iar eu nu cred ca exista un unic referential. Mai mult, un cod de etica poate sa ghideze comportamentul mult mai putin decat o alta expresie a culturii etice, si anume leadership-ul moral.

    In al treilea rand, Sorin, nu stiu daca perspectiva Profesorului Muresan este de genul celei mentionate de tine. S-ar putea. Insa eu am lansat o provocare la discutie. Pana una alta, la noi nu se dezbate public despre ce sunt codurile de etica. Cah! Cah! Cum sa vorbesti despre asa ceva?! Doar toata lumea stie ce sunt!!

    Eu zic sa-l invitam si pe Dl Profesor Adrian-Paul Iliescu in dezbatere. Pana una alta, sa nu ne scape Profesorul Muresan fara un punct de vedere.

  13. [comentariu preluat de pe Facebook]
    @Cristian Ducu Am inteles acum mai bine nuanta ta. De acord cu ce scrii pe blog legat de ce vine pe langa codurile de etica in cadrul procestului de management al eticii. De acord si cu necesitatea adaptarii codului la cultura valorica a companiei. Dar (atat cat stiu), nimeni nu neaga o parte de dezbatere, acord, ajustare, care se intampla in aval de instituirea codului si unde cultura valorica ”locala” e de asteptat sa intervina. La fel, dupa, updatarea codului va tine cont de valorile specifice ale firmei. Interesant ce spui legat de leadershipul moral – un aspect exterm de important, care ar trebui discutat mai mult. La fel de importanta (mi se pare) e si cultura profesionala (simplul fapt ca-ti respecti meserie si o faci ”ca la carte”), strans legata de ”atmosfera” morala din grup/companie/institutie. Multumesc pt. raspuns (si pt. provocare).

  14. Valentin Muresan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Mulţumesc pentru obseva’iile critice. Nu prea ;tiu de unde să încep. O serie de critici se datorează faptului că în interviu au fost selectate fragmente scurte, nu e o analiză. Interviul a fost înregistrat şi sintetizat. Eu am susţinut întotdauna că introducerea unui coe etic presupune cel puţin două etape preliminare: o diagnoză etică a organizaţiei (o ierarhie a comportamentelor imorale tipice) şi un studio de risc. Fără acestea nu poţi trece la scrierea unor reguli adecvate contextului9 decdât în mod arbitrar.

  15. Valentin Muresan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Da, am spus că totul (în managementul eticii, nu în firmă’) se învârte în jurul codului. Recunosc aici cultura compliance. După cum recunosc în ce zice Cristi cultura integrity. Odată ce le recunoaştem, de ce nu le punem la locuol lor şi nu ne întrebăm de ce la noi nu a înflorit ultima. Cristi cred că vorbeşte despre noi, nu despre Suedia. Culltura instituţională favorabilă valorilor morale nu există, ci se4 formează. Ea poate creşte ca buruienile sau ca gazonul. Crezi că la noi va creşte ca gazonul datorită exemplului managerilor? Eu m-aş mira. Cred că la noi regulile pşi sancţiunile trebuie să domine. Ceea ce nu exclude formarea unei cultur9i organizaţionale. Un pluralism al metodelor e binevenit.

  16. Valentin Muresan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Dar teza mea principal în aceste vremuri e că nu codul e esential (el poate fi o hârtie în sertar) ci infrastructura etică bine gândită. Fără un system uns, nimic nu va funcţiona. Trainingul etic, hot-line-ul etic, auditul etic, biroul de etică şi consilierea – toate acestea trebuie create la noi. Trainingurile nu trebuie făcute după dogme, ci în funcţie de categoriile de personal şi de priorităţile momentului. Dacă se întămplă ceva exemplar sub aspect etic, Comisia de etică trebuie să modifice codul – ăsta e avantajul lui. O lege nu poate fi modificată’ uşor. Îmtr-o lume neovbişnuită cu valorile etice sau cu principiile, a veni cu lucruri vagi de cultură instituîţională înseamnă a face poeme manageriale. A veni cu reguli şi pedepse s-ar zice că înseamnă eşec. La început, poate.

  17. Valentin Muresan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Cristi zice că un cod nu e un document official ci e “expresia unei culture etice”. Eu zic că e un document official (asta e forma lui materială, adoptat de organizaţie) care exprimă cultura etică dezirabilă (nu existent) a aceolei organizaţii. El e un proiect, nu o descriere de stare. Trainingul nu trebuie făcut pe cod ci pe nediscriminare. (asta e o temă a codului). De ce nu pe formarea gândirii morale?

  18. Valentin Muresan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Toţi ştim ce cultură morală structurată au firmele care nu au adoptat sisteme de management etic (nu doar coduri) în jurul “leadershipului moral” al managerilor. Nimic. Confuzii crase. Îşi fac cruce când aud de etică. În ţările nordice e alt sistem de administraţie public’ă, poate acolo o merge. Dar la noi…

  19. Valentin Muresan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Cu ce începi construcţia? După caz, nu cred în reţete. Sigur nu cu codul, căci nu ştii cum stau lucrurile. Dar nici cu cultura, pe care nu o cunoşti şi nu ai instrumente să o foloseşti. Cum o foloseşti şi cu ce scop?În cazul unui cod e mai clar ce ai de făcut. Bine fac cei ce învaţă din întîmplări şi îmbogăţesc mereu codul. Aşa trebuie făcut. Eu susţin centralitatea codului nu ca un element izolat, ci ca parte a unui system. De fapt â, eu susţin centralitatea sistemului de management al eticii. Altfel, din piese disparate, nu merge.

  20. Valentin Muresan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Temă: pe ce bazezi un cod etic? Pe cultura instituţională? Cum ştii că valorile indicate de manageri (sau exprimate de ei) sunt “morale”? Cum te îndrumă în viaţa de zi cu zi? Eu prefer să iau ca reper principiile etice. şi mă crucesc atunci când văd oameni scriind coduri nefundamentate pe nimjic, la mica inspiraţie. Dacă managerii morali sunt farurile noastre, de ce problematica morală nu există la noi? Că faruri am avut mereu. De ce Cristi a virat-o dinspre compliance spre integrity?

  21. George Halarescu

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    Dl. profesor V. Mureșan spune: „Dacă se întămplă ceva exemplar sub aspect etic, Comisia de etică trebuie să modifice codul – ăsta e avantajul lui. O lege nu poate fi modificată’ uşor”. Din acestă afirmație se poate trage concluzia că un cod de etică este un instrument mai eficient ca un instrument juridic din perspectiva rezolvării unei situații problematice. O lege organică poate fi publicată în monitorul oficial într-o lună, timp în care a fost supusă și dezbaterii publice. dacă vorbim de OUG acestea pot fi date chiar și într-o zi. În ce privește o problemă etică îmi este teamă că timpul nu poate fi la fel de scurt, iar modificările făcute într-un cod de etică riscă să relativizeze codul în sine și să-l bagatelizeze, dacă lucrurile sunt făcute pe picior. Eu cred că un cod de etică perfectibil nu poate fi nici prea rigid în perspectiva modificările, dar nici prea flexibil, iar modificarea lui trebuie făcută de oameni pricepuți și înțelepți.

  22. George Halarescu

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    O altă observație este cea legată de interviu. Ați putut observa felul în care se distorsionează mesajul atunci când normele jurnalistice nu sunt respectate. Ceea ce vă prezentam eu la o întâlnire de vineri seara, tocmai asta urmărea. Respectarea unor norme jurnalistice prin care mesajul intervievatului să fie redat cât mai fidel (obiectiv),pentru a nu fi distorsionat și a nu se înțelege altceva. Vă rog să vă imaginați dacă jurnalistul mai punea și câteva judecăți de valoare personale. A fost suficient să omită câteva lucruri din tot ce ați spus și a ieșit altceva.

  23. Liviu Raducan

    [comentariu preluat de pe Facebook]
    In companiile pentru care am lucrat am considerat ca un cod de etica devine real, nu o hartie afisata, atunci cand angajatii cautau in cod o solutie la o problema de etica si apoi opuneau aceasta solutie unei decizii discutabile a superiorilor. Se petrecea ceva de genul – seful le spunea sa ofere un cadou de valoare unui client iar ei raspundeau ca nu este etic sa faci cadouri ce exced valorii de de 10 USD. Apoi seful le spunea ca daca nu vand nu isi vor lua salariile si ca el isi asuma decizia. Atunci angajatii apelau la ofiterul de etica, sesizand un comportament abuziv, cu tente de coruptie si de santaj. Dezbaterea problemei si apoi transarea ei de catre management in comitetul de etica, in spiritul codului de etica inchidea cercul si astfel validam autenticitatea Codului de etica. Daca decizia luata permitea “o exceptie de dragul profitului” atunci de fapt se invalida Codul de etica si mureau toate celelalte institutii accesorii.

Reply to “Sa discutam despre codurile de etica”

Don't miss!

Events, organisations and initiatives I support. For details, just visit their official websites!