Phoenix Criminal Lawyer

ETHICS & OTHER THINGS

Cristian Ducu

'If managers lack integrity, that behavior is copied down through the organization.' (Robert Noyce)

Pro sau contra piratarii cartilor academice?

Din cat am citit prin diverse jurnale si memorii, accesul la literatura de specialitate a fost o problema permanenta in Romania. Nu doar in perioada comunista, cand, de exemplu, la sectia de carte straina a Bibliotecii Facultatii de Sociologie, Istorie si Filosofie (sic!) aveau acces doar cadrele didactice si acelea cu anumite restrictii. Dupa 1990, insa, cei din generatiile de dinaintea mea se asteptau ca aceasta penurie de carti si reviste sa dispara repede. Intr-o buna masura, a fost si idealul cu care am trait si eu in perioada facultatii. Realitatea este ca literatura de specialitate nu a reprezentat niciodata un element important pentru decidentii din universitati, chiar daca ei insisi erau cadre didactice, si nici pentru institutiile de profil, adica bibliotecile si centrele de cercetare.

Pe ici si colo s-au facut eforturi uriase pentru obtinerea unor carti si a unor reviste, dar in buna masura acestea au fost determinate de cateva persoane si nu la nivel institutional. Cu alte cuvinte, facultatile nu au avut o strategie dupa care achizitioneze carte de specialitate, in special carte straina, sau care sa sprijine achizitia de carte in functie de materiile predate de corpul profesoral. S-au cumparat adesea carti prin proiecte, insa nu strict pentru proiectul in cauza. Poate pentru un coleg sau altul, care aveau nevoie de nu stiu ce titlu ca sa isi poata termina cercetarile doctorale sau vreun curs optional.

Totusi, nu problema gasirii unor vinovati sau a plangerii pe umarul cuiva este subiectul acestui comentariu, ci daca sunteti de acord sau sunteti impotriva piratarii cartilor academice. Este cunoscut faptul ca pretul cartilor este destul de ridicat in strainatate comparativ cu puterea de cumparare a studentului, masterandului, doctorandului, cercetatorului sau cadrului didactic universitar din Romania. A se observa ca nu compar preturile la carti in strainatate cu preturile la carti in Romania: editurile romanesti, chiar daca sunt penibile in ceea ce priveste oferta de carte, au avut grija sa mareasca pretul la carti pana s-a ajuns la egalizarea lor. Daca in Romania dai 80 de lei pe o un volum de economie — sa zicem Adam Smith, Avutia natiunilor –, acelasi autor, aceeasi carte, intr-o editie pocket sau nu, o poti gasi pe Internet sau in librariile din Londra ori Paris la 15-20 de euro. 15 euro dintr-un salariu de 300 de euro pe luna nu este tocmai o afacere buna.

Poate ca nu aceste carti de 15-20 de euro sunt problema, ci cele care ajung sa apara cu preturi astronomice de genul 100 sau 150 de euro. De exemplu, editura E.J. Brill din Leiden nu scoate carti prea ieftine; majoritatea titlurilor lor trec de 50 de euro. Intr-adevar, calitatea tipariturii si a cercetarii din volumele scoase de editura olandeza sunt la cel mai inalt nivel, dar nu ai cum sa platesti 150 de euro pentru o carte si sa mai ai si pretentia de a supravietui intr-o tara ca Romania, eventual stand in chirie, cu restul de 150.

Tocmai din cauza acestei probleme financiare, in ultimii 20 de ani, am transformat practica copiatului de carti de pe vremea lui Ceasca’ — fie cu ajutorul unui fotocopiator, fie cu un aparat foto — intr-o arta redutabila. De cand cu Internetul si tabletele, nici macar copiatul cartilor nu ne mai atrage atat de mult; am ajuns sa scanam si sa ne subliniem cu degetul cartile in format digital. Ne luam zeci de carti de pe Internet, chiar daca pe marea lor majoritate nu ajungem nici macar sa le deschidem vreodata.

Asadar, ca sa nu lungim mult vorba, sunteti pro sau contra piratarii cartilor academice?

11 Comments, Comment or Ping

  1. Dacă e să ne gândim că oricum cei care piratează cărțile nu aduc vreun beneficiu editurilor sau autorilor respectivi, că oricum nu ar fi câștigați ca și clienți, atunci măcar să aibă acces la cărți, să le citească, vorba lui Tim O’ Reilly. Mi-a plăcut, sincer, faptul că tipul a spus-o clar: oricum nu-i pot câștiga drept clienți la cartea mea, măcar să se bucure de ce am scris, cu referire la țări cu o putere de cumpărare mai scăzută. Este și cazul României, nu? Ok, pt doctoratul meu mi-am mai făcut comenzi, unele din țară, puține, alte de prin afară (Elveția, UK sau chiar SUA). Dar bine, cum să-mi pot finaliza cercetarea în contextul în care nu am acces la ultimele noutăți pe domeniul meu? Universitatea mă obligă să o termin, să scriu și ceva cu “impact”, cu aport personal, bla-bla, …dar când o carte costă de la 20-30 euro în sus….te gândești de 3 ori…

  2. Nu exista nici o justificare (morala sau economica) pentru ca o carte academica sa coste 50-100 sau 150 EUR!
    Cercetarea cuprinsa in volum este facuta in 99% din cazuri din granturi acordate pentru proiectul respectiv. Daca Dickens poate fi editat si tiparit la 5 USD/volum in Penguin la fel si un volum des studii despre Academia lui Platon sau Conceptul de iubire in Symposion pot fi editate la sub 10 USD.

    Argumentul cel mai vehiculat este cel al vandabilitatii. Volumul nu se vinde in multe exemplare deci este mai scump sa fie produs marja de profit fiind mai mica. Spre deosebire insa de un volum de poezii sau de fictiune care asigura autorului un venit din care acesta traieste (uneori abia abia) un volum academic de acest gen a fost scris cu finantare gen proiect sau in “sabbatical” cu salar de la locul de munca. Prin urmare e o mare gogoasa.

    Mi s-a spus pe vremuri, direct – chair de la Brill: noi nu scoatem carti pentru persoane ci pentru biblioteci. Am in arhiva personala cam to ce au publicat in materie de antichitate tarzie. Gratis! La fotocopiatorul departamental. Coeficient de remuscare? ZERO!

    C

  3. Cristina Douglas

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Cred ca a cumpara o carte este o dovada de respect pentru un autor. Si nu doar de respect, ci de corectitudine. Piratarea este o infractiune si nu cred sa existe vreun autor pe lumea asta care la un moment dat sa nu se supere ca nu ii sint cumparate cartile, chiar daca este citat de mii de ori. Cartile sint, intr-adevar, extrem de scumpe si am trait cu frustrarea asta uriasa pe cind eram in Romania, pentru ca din toata bibliografia pe care o aveam nu gaseam in biblioteci sau librarii nici macar 1%. Dar, avind acces la biblioteca universitatii de aici, mi-am dat seama cit de important este ca facultatile, centrele de cercetare etc. sa investeasca in achizitionarea de carti. Ar fi nu doar o solutie pentru accesul la informatie, ci si o problema de salvare a constiintelor. Asadar, eu cred ca facultatile in special trebuie trezite din acest punct de vedere.

  4. Razvan Nicoara

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Contra. Cartile de valoare trebuie sa coste bani. Cele destepte, bani multi! E normal. Si solutia la problema ta – saracia relativa a masterandului, doctorandului etc – nu trebuie sa fie a editurilor ci a universitatilor. Nu editura sa dea cartea pe gratis ci universitatea sa dea burse, subventii, sa deconteze carti si SA-SI DOTEZE BIBLIOTECILE!!!!

  5. Alexandru Carlan

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Da, Razvan, dar solutia ta ignora problema. Se pune problema pro sau contra piratarii tocmai pentru ca universitatile / institutele de cercetare / etc. nu au fonduri de carte. Asta e asumptia problemei. Daca tu spui “rezolvati asumptia”, nu raspunzi de fapt la dezbaterea propusa, ci la alta. Oricum, mult succes cu rezolvat asumptia, e usor de spus Fiat Lux, mai greu cu performativitatea rostirii in cazul asta.
    Sa zicem ca cineva are nevoie de o carte de specialitate care costa pe la 200 USD. Oricat de destept o fi autorul si oricat ar merita respectul nostru, cartea-i scumpa si pentru alte tari, nu doar pentru Ro.
    Ca sa nu mai zic ca in materie de carte stiintifica, lucrurile stau cu totul altfel decat in materie de carte populara / beletristica. Regula este ca autorii nu primesc mai nimic, pretul cartii asigura, chipurile, munca de editare si costurile de tiparire, (care, la unele edituri de prestigiu, gen Springer, a ajuns sa fie jalnica), iar singurul care iese in profit (uneori nesimtit) este editorul – vezi recentele discutii despre editori ca Springer sau Elsevier.

  6. Razvan Nicoara

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Ioane, stiu ca esti cu logica… Dar, tot pe logica: 1. Nu e “solutie” ci doar un raspuns la o intrebare pe un blog. 2. “Asumptia” cum ca universitatile nu au bani pentru fondul de carte implica “asumptia” ca e NORMAL sa fie asa…??? Vei sa iti rezolv eu “asumptia” asta..? Tocmai problema finantarii educatiei vrei sa o rezolv eu aici pe blogul lui Cristi..?? Doar atat..? Iti inteleg frustrarea pentru ca e o problema critica pentru domeniul academic. Dar, scuza-ma, daca am un sistem de finantare de kkat (de ce e asa ? e normal??? sa o iau ca pe o “asumptie”..???) trebuie sa propun sa mi se dea si carti pe gratis..?? Nope, nu sunt de acord cu tine si nici cu profitul “nesimtit”. Ala e un profit facut in conditiile cererii. Punct. Nu e nesimtit. Aaa, daca e editura universitatii si ii obliga pe proprii studentii sa cumpere respectivele carti la pret de incunabule asta da… e dragut :))))

  7. Razvan Nicoara

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Ah, imi lipsesc disputele cu tine :))

  8. Alexandru Carlan

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Eu zic doar ca atunci cand finanțarea e de kko, nu doar că nu am retinere sa piratez, ci chiar recomand si altora cu toată increderea libgen.org. Tehnic vorbind, cred ca doar acolo putem vorbi de piraterie strico-sensu. Daca eu imi fac fotocopii la biblioteca (sau poze cu telefonul) pentru uz particular – asta nu se pune drept piraterie.
    Asupmptia e ca universitatile nu au bani nu implica nici asumptia ca cercetatorii trebuie sa faca cercetare doar cu cartile care se gasesc / se pot gasi in biblioteci. Asa ca cercetatorul trebuie sa faca ceva …

    Ref. profit: Ala e un profit facut in conditiile in care editorul controleaza cererea in diverse feluri (ex: politica de copyright, inscriptiile exprese din partea editorului pe unele carti frantuzesti ca fotocopierea este interzisa etc.). Apoi, daca tu, editura universitara, ti-ai reduce un pic marja de profit/unitate, atunci amarata de biblioteca universitara ar putea cumpara 11 carti de la tine, nu 7. Tot pe acolo pe undeva ai iesi, ca editor, cu profitul – dar mai castiga si biblioteca undeva.
    Apoi m-ar interesa si pe mine sa stiu exact cat din pretul unei carti reprezinta: drepturi de autor, costuri de productie, munca de editare etc. Pentru ca mi se pare foarte suspect ca editia electronica si cea pe hardcover sa coste cam tot atat. De ex. (si chiar iti recomand cartea asta, cred ca te va interesa:) http://www.amazon.com/…/dp/0199579385

  9. Razvan Nicoara

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Da, in registrul asta al discutiei da, sunt 100% de acord. Asta e situatia, niste cretini nu au investit in educatie, suntem fara bani de hartie de xerox, fara carti in biblioteca, fara biblioteca, fara rafturi in biblioteca etc. In aceste conditii, perfect de acord cu tine, nu am decat sa piratez.. Ma “descurc” cum pot. Si am facut si fac si eu asta Dar este optiunea mea, este mica mea “hotie”. Dar pentru ca eu nu am incotro si trebuie sa fur (ca altfel mor!) nu ii pot obliga pe ceilalti sa isi tina casele descuiate totusi… :((

  10. Dana Mantarau

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Eu sunt pro. Nu-mi permit, financiar vorbind, sa-mi cumpar toate cartile care ma intereseaza. Atunci ce sa fac? Sa nu mai citesc? E o treaba cu Kindle-urile astea, din ce in ce mai multe carti se gasesc in format ebook si sunt mai ieftine, dar tot nu suficient de ieftine pe Amazon…

  11. Alexandru Carlan

    [Comentariu preluat de pe Facebook]

    Eu visez la momentul în care, într-o carte științifică, va scrie pe prima pagină cât din prețul recomandat de vânzare a costat editarea, tipărirea, drepturile de autor (plătite în bani sau în exemplare din carte), costurile de promovare, profit etc. Si, unde e cazul, contributia financiara a autorului (sunt carti si la edituri din strainatate publicate pe banii autorului, sau cu publicarea finantata prin granturi). Cu toate nuantele de rigoare – si pentru toate editiile (hardcover, paperback, e-book).

Reply to “Pro sau contra piratarii cartilor academice?”

Don't miss!

Events, organisations and initiatives I support. For details, just visit their official websites!