Firmele de securitate din Romania au probleme majore in ceea ce priveste selectia, pregatirea si comportamentele angajatilor. Cazurile cu smecherii de la BGS nu sunt nici intamplatoare, nici singulare. Fiecare firma are smardoii ei, fiecare firma are alcoolicii ei, fiecare firma are fraierii ei. Iar smardoii, alcoolicii si fraierii traiesc dupa un bioritm propriu, care nu are nici o legatura nici cu fiintele gregare, nici cu umanitatea, nici cu corectitudinea.
In urma cu un an de zile discutam cu managerul unei firme autohtone de securitate care se plangea de faptul ca el insusi are probleme cu smardoii. Daca alcooliciilor are ce sa le faca iar pe fraieri ii fraiereste ca sa compenseze cu nivelul la care este fraierit, de smardoi nu se poate atinge sub nici o forma. E ca si cum smardoii si-ar fi facut stat in stat, iar ulterior si-au adoptat si propriile legi.
Insa nu despre smardoi vreau sa scriu. Despre astia cititi zilnic, cand unul dintre ei mai intra cu motocicleta intr-un copac sau este batut pana la moarte de vreo gasca adversa. Eu vreau sa notez cateva idei despre fraieri, caci de acestia ne lovim zilnic iar politia locala nu face nimic.
Un astfel de fraier pot observa in timp ce scriu aceste randuri. Unde? In fata la Ministerul Sanatatii. Ce face? Pai el dirijeaza masinile in parcarea de pe spatiul public si isi scoate si el un bacsis. Primeste cel putin 5 lei, dar cel mai des l-am vazut inhatand 10 lei de la strainii care doresc sa parcheze in fata restaurantului in care ma aflu. Domnul asta vanjos de la firma “Respect Security” stie sa palmeze bacnota mai bine decat un smecheras de pe Lipscani. Iar cand unul cu o Dacie, un Matiz sau orice alta masina care nu arata prea fitzos isi face aparitia, imediat il directioneaza catre alte zone, ca nu cumva sa-i ocupe spatiul din care el produce cate un salariu pe zi.
Fraierul este tupeist, iar daca incerci sa-i contesti autoritatea suprema pe care o detine prin propria forta asupra parcarii respective se face ca-si suna colegii ca sa-ti ridice masina pe sus. Fraierul este vexat intr-ale injuratului, iar daca nu-ti place atitudinea lui este in stare sa-ti traga si o flegma intre ochi. Insa cu fraierul nu te pui. Nu te pui pentru ca in spatele fraierului stau smardoii, care colecteaza zilnic un procent de la fraieri.
Fraierul este sef pe tarla; nici macar un consilier de stat nu este in stare sa-i tina piept. Consilierul prefera sa dea un 5 lei ca sa nu-si gaseasca masina zgariata. Fraierul joaca astfel rolul de paznic impotriva lui insusi.
Dar fraierul nu se gaseste doar in strada, ci si la intrarea in institutii publice sau firme. Fraierul-portar este cel mai pregatit sa se ploconeasca in fata mai-marilor-institutiei si sa fie javre cu “cetatenii obisnuiti”. Fraierul-portar stie sa traga lantul peste usa inainte ca tu, omul obisnuit, sa reusesti sa intinezi spatiul vital al respectivelor institutii. Fraierul-portar pune mana pe tine inainte de a scoate aparatul de fotografiat, in cazul in care ti-a trecut prin cap sa fotografiezi sau sa filmezi in interiorul cladirii pe care acesta o are de pazit.
Acesti fraieri care ne polueaza sunt de neclintit cu cat firmele de securitate se dezvolta fara cap, fara sa existe un control serios al personalului. Iar cu cat noi nu le facem plangere la institutiile relevante, nu la firmele lor de securitate, care musamalizeaza cel mai adesea plangerile, cu atat vor fi mai agresivi, mai tupeisti.
Anul trecut am facut plangere impotriva unui badigard de la OK Guard Security. Faptul ca procuratura se misca foarte greu banuiesc ca il incurajeaza sa creada in continuare ca spatiul public e, de fapt, spatiul lui privat. Spre deosebire de alti badigarzi, asta a si smuls din mana si aruncat aparatul cu care fusese filmat spunand ca el face legea si ia la bataie pe cine vrea.