Exista foarte multi concetateni care cred ca atunci cand o Nadia Comaneci, un Ilie Nastase, un Lucian Bute sau un Cristian Mungiu castiga un premiu, noi toti ar trebui sa ne simtim mandri ca suntem romani. Eu nu pot fi atat de naiv incat sa fiu de acord cu aceasta opinie. Dimpotriva, parerea mea despre romani este negativa. Eu cred ca mare pare dintre conationali mei sunt ingamfati, lenesi, incompetenti, tupeisti s.a.m.d. Nenumaratele exemple care imi dau tarcoale in minte nu fac decat sa imi intareasca aceasta generalizare pacatoasa.
De ce nu sunt de acord cu sugestia “romanilor adevarati”?! Simplu! Pentru ce sa ma simt roman cand un altul castiga un premiu iar toata tara isi arata gradul de incultura? De ce oare as fi “mai” roman cand un individ sau o echipa triumfa, iar alte mii traiesc esec dupa esec? Oare nu este o fatarnicie stupida menita sa ne faca pe noi sa ne simtim bine chiar daca suntem varza?!
Probabil ca pentru cei care ma chestioneaza daca sunt sau nu roman, aceste intrebari nu au sens. Pentru ei pare mai important faptul ca trupa Mandinga a iesit pe locul 12 din 26 la Eurovision, fiindca, nu-i asa, acest loc 12 echivaleaza fara probleme cu locul 5 sau locul 2 ori cu faptul ca Franta s-a aflat pe 22, cu mult sub Romania. Nu conteaza ca Elena, solista trupei Mandinga, a falsat grosolan de 2 ori, ci ca telespectatorii nu s-au prins si am iesit pe 12. Faptul ca doar Moldova ne-a acordat 12 puncte, pe sistemul “fratii nostri!”, nu este nicidecum relevant pentru o evaluare a prestatiei in finala Eurovision. Ce conteaza e ca am iesit “onorabil”.
Este la fel de putin important si faptul ca linia melodica a piesei interpretate de Mandinga aduce foarte mult cu linia melodica a unei piese din repertoriul Anei Vissi. Atata vreme cat ritmul prinde, de ce sa aiba text inteligibil sau mesaj?! Ea trebuie sa fie dansanta, sa prinda in discoteci, sa razbata “bine” din boxele supradimensionate ale unei limuzine la mana a doua, nu s-a fie memorabila prin originalitate si interpretare excelenta. Sau poate ca mai importanta este prezenta scenica si costumatia decat interpretarea: cu cat mai dezbracata solista, cu atat mai mult o vor aprecia cei din public. Iar din acest punct de vedere ar fi interesant sa o comparam pe Elena cu Loreen, castigatoarea de anul acesta a Eurovision-ului?! Ca sa parafrazez un titlu dintr-o gazeta centrala, ‘Elena ar fi castigat detasat daca publicul european ar fi vazut pozele cu ea semidezbracata’.
Similar, meciul pierdut de Lucian Bute in fata lui Froch este la fel de putin semnificativ din perspectiva celorlalte 9 in care si-a mentinut centura ca si locul 5 obtinut de lotul olimpic feminin de gimnastica dupa plecarea de la echipa a lui Belu si Bitang. Ce conteaza ca bataia incasata de pugilist a fost cu atat mai umilitoare cu cat Bute facuse declaratii de o aroganta nefireasca inainte de meci?! Tot ce ne determina pe noi sa ne simtim “romani adevarati” este cariera lui Bute, cele 9 meciuri in care a fost neinvins, nu un meci ratat fiindca a fost tratat adversarul mult prea usor. Si un “mare sportiv” are momentele sale de cadere, de ratare. Oare cum mi-as putea eu permite sa iau la misto un astfel de moment?! El e un mare sportiv, eu ce sunt?!
Aceasta atitudine denota, din punctul meu de vedere, o parere mult prea buna despre noi insine. Avem impresia ca suntem deasupra oricarei urme de indoiala si nu ar trebui sa supunem unui examen critic comportamentele si atitudinile noastre. Cum mi-as putea eu permite sa vorbesc despre prestatia trupei Mandinga, doar nu sunt muzician. Sau despre meciul lui Bute, de vreme ce experienta mea de pugilist se rezuma la 2 luni de cvasi-antrenament si ceva mai multe de arte martiale. Nu, noi trebuie sa fim alaturi de Bute si sa-l sprijinim in continuare. Iar la Mandinga, trebuie sa mergem la aeroport si sa-i primim cu osanale.
Daca nu e suficient, in final, ii dau cuvantul lui Victor Ciutacu: “ne-a scos Mungiu, am uitat de Bute şi de Mandinga, iar suntem un popor glorios”.
La mandrie ssi generalizare, aproape ca aveai un argument. Dar ce facem, facem judecati de valoare (judecati estetice, mai ales) si le dam ca obiective? Pai ce facultate de filosofie am mai facut atunci?
Leo, te rog sa explici. Nu inteleg la ce te referi. Plus ca noi, la Filosofie, facem estetica la greu. :)
Te-ai apucat sa vorbesti despre linii melodice, mesaj si versuri ca si cum ai fi specialist. Astea sunt evaluari subiective, iar daca mie mi se pare ca Guta face cea mai tare muzica din lume, nici 100 de Platoni n-or sa ma convinga ca lucrurile stau altfel. Aduci argumentatia in terenul gustului cum ar veni, si-o ia cu ameteli. Stiu ca la Filosofie la Universitate e o mare gaura in ce priveste estetica (una si mai mare e la axiologie). Norocul meu c-am mai prins pe la Spiru cate ceva.
Te inseli amarnic in ceea ce priveste Facultatea de Filosofie. Se face estetica destul de mult. Eu am prins pe sistemul vechi, cu 4 ani, si am fost la modulul de Istoria Filosofiei si Filosofia Culturii, unde estetica era de baza. Am facut cu V. Morar, Ion Ianosi si Mihaela Pop. Din pacate nu am apucat sa fac cu Madalina Diaconu, despre care am o parere foarte buna. Nu cred ca vrei sa stii parerea mea despre Spiru, pe unde am trecut si eu un an de zile si am pus de o revolta. :)) Dar nu acesta era subiectul comentariului tau.
In ceea ce priveste falsatul Elenei nu este nevoie sa ai ureche muzicala. S-a simtit atat de rau incat si eu m-am prins. In al doilea rand, vezi comentariile specialistilor in muzica din Romania si din strainatate. Majoritatea au comentat negativ la adresa piesei si nu fiindca ar fi fost Costi Ionita compozitorul. Apoi, prezenta scenica, dupa cum spunea cineva, a fost aproape inexistenta, Elena invartindu-se de 4, 5 ori in jurul propriei axe si nimic mai mult. Prin comparatie, cipriota, care a cantat tot o melodie cu iz balcanic, ca sa nu zic manea, s-a miscat mult mai mult, insotindu-si dansatoarele.
Vorbesc despre linii melodice, mesaj si versuri prin comparatie cu celelalte melodii din concurs. Pune in balanta piesa Romaniei cu cea a Serbiei, de exemplu, si ai sa observi cata incarcare emotionala este in textul sarb. Sau compara cu piesa suedezei. Ce parere ai?!