Accidentul in care a fost implicat Serban Huidu in urma cu 24 de ore a devenit aproape instantaneu cel mai discutat subiect din mass-media romaneasca. Deloc surprinzator, jurnalistii de la toate posturile de televiziune au lasat temele politice si voyeurismul cu care ne obisnuisera in zilele anterioare si au virat brusc catre nefericita intamplare. Insa, parca sa confirme proverbul cu lupul si naravul, ei au tratat subiectul de parca ne-am fi aflat in fata unui politician prins in toaleta Parlamentului prizand cocaina dintre degetele botite ale femeii de serviciu.
Cu mici exceptii, in cazul unor editorialisti de la Antena 3, nimeni nu a fost in stare sa-i acorde lui Huidu prezumtia de nevinovatie. Cu totii au sarit la gatul lui, discutand despre un asa zis an dezastruos pentru el, despre semnul dezastrului sub care s-a nascut, despre o presupusa betie a puterii, despre inconstienta si teribilism s.a.m.d. Unii au mers pana acolo incat l-au acuzat pe fata de producerea accidentului si au precizat ca risca pana la 10 ani de inchisoare (desi seful Politiei Rutiere mentionase cat se poate de clar ca pedeapsa pentru astfel de situatii este intre 1 si 5 ani, plus/minus antecedente, elemente agravante etc.).
Insa nu cazul in sine ma intereseaza. Ce nu-mi da pace este modul cum s-au comportat si continua sa se comporte jurnalistii romani. Lipsa lor de profesionalism, dar mai ales absenta oricarui reper moral.
Lasand la o parte prezumtia de nevinovatie, care pare ca nu exista in mintea nici unui jurnalist roman, ceea ce mi se pare ca pune capac este modul indarjit si incorect in care este tratat acest caz. De exemplu, un cunoscut reporter scria, pe contul de Fb, ce-i drept, ca se impune macar acum, dupa ce a murit si cea de-a treia victima din acel accident, ca Huidu sa fie arestat preventiv. La Realitatea TV erai anuntat ca “Gigi Becali comenteaza accidentul lui Huidu”, iar din materialul video aflai ca G.B. a refuzat sa comenteze accidentul si tot ce a facut a fost sa spuna ca ii pare rau pentru durerea provocata de disparitia celor doua victime [initiale]. La un alt post, in cadrul emisiunii de stiri, erau mentionate mesajele de apostrofare primite de Huidu pe contul sau de Fb, iar celelalte, cele de incurajare, erau vag incluse in lead. Altii, mai tupeisti, ii intrebau pe reprezentantii Parchetului Brasov si Politiei Rutiere in conferinta de presa daca nu cumva se fac presiuni de la Bucuresti ca Huidu sa scape de accident.
Acest exemplu perfid de a relata despre un caz nu este unic in peisajul media din Romania. Cu toate acestea, jurnalistii refuza sistematic sa discute despre o lege care sa le reglementeze statutul si isi dau “coduri deontologice” de parca auto-reglementarea seaca si oarba ar putea sa ne scape de acest comportament de cioclu.
UPDATE 1: Pana la ora la care scriu acest comentariu, nu am auzit nici un jurnalist sa vorbeasca despre conditiile de drum: faptul ca ningea, ca nu fusesera imprastiate pe astfalt materiale antiderapante si nici despre faptul ca in acea portiune sunt locuri unde se lucreaza la carosabil.
UPDATE 2: Ceva mai tarziu, am gasit aceasta imbecilitate:
“Pe cât pariem că tabloidele şi televiziunile fascinate de vedetele de carton îl vor compatimi tot pe Şerban Huidu pentru accidentul pe care l-a produs la Timişul de Sus, după cum arată ancheta iniţială a Poliţiei Rutiere Braşov? Ce sumă punem la bătaie că Şerban Huidu se va comporta ca o victimă în povestea asta în care au murit doi oameni şi lumea va înghiţi găluşca lui? (Notă: Între timp a murit şi a treia victimă)
A, şi încă ceva: pe cât punem pariu că nimeni nu va face închisoare după accidentul ăsta?”
Ma intreb daca “Romania Libera” isi asuma acest comentariu. Iar daca isi asuma, atunci se sesizeaza “societatea civila” impotriva lor?! Eu macar stiu de ce nu mai cumpar RL.
UPDATE 3 (Oct 18, 2011): Atitudinea cea mai nepotrivita pentru un jurnalist, fie el si cocotat in functia de editorialist, mi se pare a fi cea afisata de Cristian Tudor Popescu. Cu siguranta ca omul care conduce ziarul “Gandul” nu are habar ce inseamna echidistanta de vreme ce isi permite sa scrie urmatoarele randuri:
“Ca să fii sancţionat în august pentru depăşirea cu 50 km/h a vitezei legale şi să apeşi acum, potrivit declaraţiilor martorilor, pedala de acceleraţie pe drum alunecos, toate astea după ce, cu câteva luni înainte, ai fost la un pas de moartea violentă în accident de ski, înseamnă că nu eşti altceva decât un rinocer.” (Sursa)
Citind acest randuri, ajung inevitabil sa ma intreb daca nu cumva si in alte situatii, de exemplu in perioade electorale, CTP nu a fost la fel de mojic, platind polite unui politician sau altul, influentand electoralul inspre candidatul cu mana cea mai larga. Iar in acest context, ce credibilitate sa acord ziarului “Gandul”, jurnalistilor care lucreaza acolo?! Probabil ca nici una.