Reforma clasei politice (i) – un caz

De vreo doua, trei zile se vorbeste in continuu despre candidatura propusa de PD-L pentru Colegiul Sector 1 din Bucuresti. Mai precis, despre candidatura lui Honorius Prigoana, fiul unui parlamentar PD-L, recte Silviu Prigoana — si acesta intrat de curand in politica –, care, la numai 23 de ani, s-a facut remarcat mai degraba prin faptele sale de natura mondena decat prin cine stie ce realizari profesionale.

Bineinteles, presa a punctat foarte bine lipsa de experienta a tanarului candidat precum si relatia de rudenie cu d-l parlamentar Prigoana. Mai mult, presa a vorbit si despre o ‘plata’ pe care Partidul Democrat Liberal ar trebui sa o intoarca celor doi Prigoana pentru contributia la campania lui T. Basescu. Nu au scapat ochiului vigilent al presei romanesti nici experientele sentimentale ale tanarului Prigoana. Insa, dincolo de toate acestea, discursul partidului ramane consecvent prin ceea ce propune, si anume “reformarea clasei politice”, “primenirea” acesteia, prin infuzii strategice de “tineri” care nu au un trecut in “Comunism”, deci nu pot fi santajabili cu trecutul lor.

Dincolo de discursuri, de comentarii politice si tehnice, dincolo de orice partiniri mai mult sau mai putin intentionate, dincolo de orice prejudecata privitoare la tineri in politica, faptele raman: avem un tanar lipsit de orice experienta tehnica — caci el va fi nevoit sa contribuie cu setul lui de KSA (*knowledge, skills, attitudes) la elaborarea actelor normative ori la amendarea lor — ori politica — caci cu greu se poate numi experienta politica faptul ca a strans niste semnaturi pentru candidatura Elenei Basescu ori faptul ca a lipit un afis cu Traian Basescu — propus de un partid care cica promoveaza reforma clasei politice in acest fel.

Eu ma astept ca foarte curand si fiul d-lui Casuneanu sa-si doreasca sa candideze din partea PD-L pentru un colegiu de senator, la fel cum ma astept ca foarte curand acelasi partid sa pretinda ca face reforma educatiei punand pe liber persoanele aflate la pensie sau suplinitorii (caci, nu-i asa, primii deja au o pensie iar cei din urma sunt lipsiti de experienta).

Traim un cosmar de guvernare sub un partid de incompetenti in materie de strategii guvernamentale, macroeconomie si administratie publica. Mai mult, este un partid care sustine conflictul de interese sub toate formele sale — aceasta situatie cu Honorius si Silviu Prigoana este doar ultimul exemplu dintr-o lista uriasa (e.g., Monica Ridzi ministru, Tiberiu Ridzi primar Petrosani; Elena Udrea ministru, Dorin Cocos afacerist implicat in afaceri cu statul roman — exemple aflate la indemana).

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.